Președintele SUA, Donald Trump, și premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, au lansat pe 28 februarie 2026 o operațiune militară comună împotriva Iranului, marcând cel mai amplu conflict militar de la Războiul din Irak, din 2003. În urma acestei acțiuni, s-au înregistrat victime importante și atacuri asupra mai multor obiective iraniene.
Operațiuni militare coordonate între SUA și Israel
Operațiunea „Leul care Răcnește” a fost condusă de Netanyahu, iar aceasta viza uciderea a 48 de ofițeri militari iranieni, implicați în reprimarea protestelor interne și în războiul proxy susținut de Iran împotriva Hamas și Hezbollah. În timpul acestei operațiuni, a fost ucis liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Președintele Trump a coordonat „Operațiunea Furie Epică”, care a constat în bombardamente asupra bazelor militare și centralelor nucleare iraniene. Au fost vizate mai multe ținte din Teheran, Isfahan, Qom, Karaj și Kermanshah. Acțiunea a fost a doua bombardare directă asupra Iranului de la atacurile asupra centrelor nucleare din iunie 2025.
Utilizarea unor arme inovatoare pentru prima dată de către SUA
SUA au folosit pentru prima dată două tipuri de arme în această campanie: racheta balistică de rază scurtă „Precision Strike Missile” (PrSM) și drone kamikaze LUCAS.
PrSM, dezvoltată de Lockheed Martin, Boeing și Raytheon începând din 2016, a înlocuit racheta MGM-140 ATACMS, folosită din 1991. Costul unei rachete PrSM este de 3,5 milioane de dolari, iar aceasta poate lovi ținte aflate la până la 500 km distanță, față de 300 km cât atinge ATACMS.
Dronele LUCAS, create de compania SpektreWorks, au fost utilizate pentru atacuri precise asupra centrelor de comandă și control ale Gărzii Revoluționare Islamice, baze militare și instalații de armament din Iran. Aceste drone, inspirate de dronele iraniene Shahed-136 și produse începând din 2024, pot atinge o autonomie de 800 km și costă 35.000 de dolari fiecare. Producția anuală ar putea ajunge la 10.000 de unități din 2027.
Prezența militară și acțiuni aeriene ale SUA
Forțele aeriene americane au mobilizat două portavioane în regiunea Orientului Mijlociu: USS Gerald R. Ford, lansat în 2017, și USS Abraham Lincoln, din 1989. De pe acestea au decolat bombardierele invizibile B-2 Spirit, precum și aeronave de luptă și război electronic, precum F-35C, F/A-18 și EA-18G Growler.
De asemenea, pe teritoriile aliaților, au decolat pentru acest conflict avioane de vânătoare F-16, F-15E, F-22 și alte categorii de echipamente militare.
Pentru atacurile din timpul nopții, au fost trimise patru bombardiere B-2 Spirit, realimentate în aer de avioanele-cisternă KC-46. Acestea au lansat zeci de bombe GBU-31 (V)3/B JDAM, fiecare având aproape o tonă, asupra unor baze subterane de rachete balistice din Iran.
Operațiuni de amploare și acoperire tehnologică a SUA
În primele 24 de ore ale invaziei, forțele americane au mobilizat o gamă largă de echipamente militare, inclusiv drone LUCAS, sisteme Patriot și THAAD, avioane de vânătoare, drone MQ-9 Reapers și drone de recunoaștere RC-135. Portavioanele alimentate nuclear, navele distrugătoare, rachetele de croazieră și sistemele anti-dronă au fost poziționate strategic pentru asigurarea controlului aerian și maritim.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat pe rețeaua X că aceste forțe au fost staționate pentru a sprijini operațiunile, iar echipamentele sunt pregătite pentru orice eventualitate.
Informații contradictorii despre impactul asupra Iranului
Autoritățile iraniene susțin că au reușit să lovească unul dintre portavioanele americane în regiune. Însă, oficialii americani neagă aceste afirmații, afirmând că nu s-au înregistrat astfel de atacuri asupra navelor militare SUA.
Disputa privind consecințele exacte ale acțiunilor militare continuă, iar detaliile complete ale efectelor războiului sunt dificil de verificat în momentul de față.
Lasă un răspuns