La sfârșitul anului 2024, autoritățile americane estimau că Hamas obținea lunar aproximativ 10 milioane de dolari. Acești bani proveneau din campanii false de colectare de fonduri pentru ajutor umanitar. Unele dintre aceste operațiuni au fost investigate și în Italia. Procuratura antiteroristă din peninsulă a dispus arestări și punerea sub acuzare a mai multor persoane.
Potrivit Il Post, deși aceste contribuții nu reprezintă principala sursă de venit a grupării, impactul lor a crescut odată cu izbucnirea conflictului din Gaza, atunci când alte rute financiare au fost întrerupte sau reduse.
Sprijinul Iranului și fondurile din Qatar
De la înființare, Hamas a beneficiat de asistență financiară din partea Iranului, principalul său aliat strategic. După preluarea controlului asupra Fâșiei Gaza în 2007, organizația a primit fonduri și din Qatar.
Până în octombrie 2023, Qatarul transfera lunar milioane de dolari către administrația din Gaza. Între 2018 și 2021, aceste sume erau livrate în numerar, cu acordul Israelului și sub escortă militară. Conform oficialilor, fondurile erau destinate plății salariilor funcționarilor și achiziției de combustibil pentru centralele electrice. Guvernul israelian a aprobat aceste transferuri, considerând că Hamas era mai interesată de administrarea Gazei decât de escaladarea conflictului militar, ceea ce slăbea influența Autorității Naționale Palestiniene din Cisiordania.
Rețele financiare clandestine și companii fictive pentru susținerea Hamas
Finanțarea din Iran era mult mai puțin vizibilă. În timp, Hamas a dezvoltat o rețea vastă de societăți în afara teritoriilor palestiniene, susținute de Teheran, pentru transferul fondurilor către Gaza. Aceste structuri desfășurau activități în minerit, construcții și imobiliare, cu active evaluate la sute de milioane de dolari. După 2019, în contextul sancțiunilor crescute, centrul operațional al rețelei a fost mutat în Turcia, unde organizația are mai multă independență în acțiuni.
Pentru a evita sistemele bancare convenționale, Hamas utilizează metoda hawala, un mecanism de transfer de bani apărut în Evul Mediu bazat pe intermediari și relații de încredere, fără documente oficiale sau tranzacții bancare directe. Lipsa trasabilității face ca hawala să fie dificil de monitorizat și continuă să fie folosit pentru transferuri din Iran și alte state din regiune către Gaza.
În ultimii ani, criptomonedele au devenit o metodă tot mai frecventă pentru Hamas. La început, utilizate pentru donații mici, acestea au devenit un instrument pentru transferuri de sume semnificative. Deși tranzacțiile digitale pot fi urmărite, variabilitatea portofelelor și utilizarea platformelor din țări cu standarde internaționale slabe le fac dificil de controlat.
Până la izbucnirea conflictului, o parte din resursele Hamas proveneau din taxele aplicate asupra mărfurilor și tranzacțiilor comerciale din Gaza. Aceste venituri au scăzut drastic din cauza blocadei totale. Surse diplomatice susțin că, în timpul conflictului, gruparea ar fi confiscat anumite ajutoare umanitare, revândând ulterior bunuri esențiale pentru a obține fonduri.
Suspiciuni privind activitatea organizațiilor non-guvernamentale
Autoritățile israeliene afirmă că unele fonduri colectate de organizațiile umanitare pentru Gaza ar putea fi direcționate către Hamas. Astfel, mai multe ONG-uri au fost investigate sau le-au fost înghețate conturile în țări precum Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda. În Italia, o anchetă recentă urmărește să clarifice dacă banii colectați aveau cu adevărat destinație umanitară sau erau folosiți pentru susținerea grupării.
În ciuda sancțiunilor, blocadei și controalelor internaționale sporite, Hamas reușește să își mențină structurile administrative și să sprijine membrii organizației. Nu se cunoaște cu certitudine dacă fondurile provin din economii anterioare războiului sau dintr-o combinație de metode – donații, criptomonede, rețele informale și deturnarea ajutoarelor – care continuă să fie dificil de supravegheat integral.
Lasă un răspuns