OUG 109: Critici vehemente și excepții de la tăierile salariale

Modificarea salariilor și a personalului din trei instituții naționale – ANRE, ASF și ANCOM, precum și reducerea indemnizațiilor conducătorilor și modificarea criteriilor de numire în consiliile de administrație ale companiilor de stat, sunt principalele măsuri din noul act normativ, generând controverse publice și nemulțumiri în diverse sectoare.

Proiectul de lege, elaborat de Executiv pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a adus controverse după publicarea sa. Măsurile inițial propuse la Secretariatul General al Guvernului au fost ajustate înainte de adoptare, incluzând modificări ale reglementărilor ANRE, ASF și ANCOM, integrate ulterior în proiectul de lege privind eficientizarea unor autorități administrative autonome (L212/2025).

Proiectul de modificare a OUG 109, ce vizează reforma celor trei importante autorități de reglementare și control ANRE, ASF și ANCOM, a fost adoptat de Parlament, prin asumarea răspunderii Guvernului, la data de 1 septembrie, cu o declarație a prim-ministrului Ilie Bolojan.

„Cele trei autorități, responsabile de echilibrul din piețele energiei, financiară și telecomunicațiilor, au acumulat un personal excesiv și niveluri salariale nejustificate în contextul economic actual”, a declarat prim-ministrul.

Cu o zi înainte, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a explicat că reforma urmărește reducerea inegalităților și consolidarea fiscală prin: reducerea personalului, diminuarea indemnizațiilor și stabilirea unui plafon pentru bonusuri.

„Propunerile noastre urmăresc, printre altele, reducerea inegalităților în sistem și sprijinirea eforturilor de a consolida fiscalitatea”, a afirmat Jurca.

Prima măsură propune reducerea cu 10% a personalului de specialitate și cu 30% a personalului de suport la ANRE, ASF și ANCOM, până la finalul lunii octombrie.

„Reducerile se vor baza pe criterii clare, pentru a elimina suprapunerile, a crește eficiența și a reduce risipa de resurse”, a explicat Jurca.

A doua măsură implică o reducere de 30% a indemnizațiilor conducătorilor și a salariilor personalului, iar ultima – un plafon pentru bonusurile acordate de conducerea acestor instituții, limitat la de două ori salariul brut.

„Bonusurile se vor acorda în funcție de atingerea unor indicatori de performanță și în situații bugetare corecte la nivel național”, a adăugat Jurca.

Reacții ale Autorităților, Asociațiilor și Companiilor

Numeroase entități publice, asociații și companii au transmis observații și propuneri de ajustare a proiectului de lege, un document substanțial care cuprinde aproape 400 de pagini. Acestea includ pozițiile Asociației Române a Apei, a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), Sindicatul respectiv și alte organizații.

Observațiile și propunerile au fost expuse în documentul de transparență public. Diversi factori au fost luați în calcul de către acești experți în diverse arii.

Proiectul este supus unei atente examinări juridice și va necesita modificări în conformitate cu nevoile specifice ale fiecărei entități implicate.

Moțiunile de Cenzură

În cele din urmă, proiectul legislativ a traversat etape legislative, printre care moțiuni de cenzură – cu obiective și concluzii variate.

Aceste proiecte au fost trimise la promulgare, însă, au fost depuse sesizări de neconstituționalitate la Curtea Constituțională a României. Deciziile Curții Constituționale vor fi determinate de argumente juridice și principii constituționale.

Concluzie

Proiectul de lege a provocat discuții ample, generând dezbateri privind impactul asupra diverselor sectoare și instituții din România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *