Pasajul Basarab necesită lucrări de mentenanță urgentă

Surse administrative au declarat exclusiv pentru Gândul că cea mai mare lucrare de infrastructură realizată în București în ultimii 35 de ani necesită urgent reparații și întreținere. Este vorba despre Pasajul Basarab, care, pe lângă aspectul deplorabil, poate prezenta riscuri pentru siguranța circulației.

Experții consultați de Gândul subliniază că Pasajul Basarab necesită o verificare amănunțită a componentelor esențiale, precum hobanele, dispozitivele de dilatație a podului (permițând extinderea în condiții de greutate sau cutremure), precum și elementele de sprijin. La acestea se adaugă și descoperirea unor fisuri multiple în blocurile de beton pentru fixarea hobanelor.

Reprezentanții autorităților locale au menționat joi că Pasajul Basarab are o stare incertă de zeci de ani. A fost deschis traficului în 2011, însă nu a fost recepționat oficial, ceea ce a împiedicat întreținerea corespunzătoare și a dus la degradare.

„Se intenționează o recepție pentru starea actuală, urmând să fie obținută autorizarea de construcție, apoi vom putea aplica măsuri de remediere. Ulterior, se va realiza recepția finală. Scopul meu este să asigur siguranța circulației. Cum pot face asta dacă nu pot garanta menținerea pasajului?”, a declarat primarul general.

Specialiști din domeniul construcțiilor și administrația publică din București afirmă pentru Gândul că Pasajul Basarab necesită urgent reparații și consolidări pentru siguranța utilizatorilor.

Pasajul Basarab, într-o stare critică

„În mandatul Gabrielei Firea s-a realizat o expertiză a structurii, identificând fisuri în blocurile de beton în care sunt ancorate hobanele. O situație gravă din punct de vedere al securității. Aceste fisuri au fost remediate de către constructor (Astaldi, actual WeBuild – n.r.), însă de atunci și până în prezent, starea pasajului nu a mai fost verificată”, au declarat surse autorizate pentru Gândul.

Experții recomandă autorităților locale verificarea unor componente importante, precum hobanele, sistemele de dilatație (permit durabilitatea structurilor în condiții de suprasarcină sau seisme), și elementele de suport. De asemenea, trebuie evaluate și fisurile apărute în betonul de ancorare a hobanelor.

„Aspectul pasajului este deteriorat atât din punct de vedere estetic, cât și a elementelor de decor, care sunt foarte ruginite. În mai multe zone, balustradele lipsesc aproape complet, iar canalizările pluviale nu mai funcționează. Este necesară instalarea unor senzori de mișcare pentru monitorizare”, completează sursele Gândul.

Investiție de peste 250 de milioane de euro

Construcția, cu o lungime de două kilometri, a fost inaugurată în 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro.

De atunci, administrația locală și constructorul, un consorțiuformat din firmile italiene Astaldi și spaniole FCC Construction, nu au ajuns la un acord privind costurile, în special pentru terminalul pietonal de la Basarab, care se află într-o stare avansată de degradare.

Reprezentanții Primăriei București afirmau recent că lucrările de recepție a pasajului ar putea fi finalizate până la sfârșitul anului 2026.

„Direcția Generală Investiții a încheiat cu antreprenorul principal un acord extrajudiciar pentru realizarea tuturor restructurărilor necesare pentru siguranța obiectivului menționat. După finalizarea acestor intervenții, se va realiza recepția tehnică și recepția finală, urmând ca obiectivul să fie transferat către Administrația Străzilor București pentru întreținere”, menționează reprezentanții Primăriei.

Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a fost demarată în 2006

Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a estimat un termen pentru recepție.

„Constructorul a menționat de mai multe ori că perioada de garanție a fost depășită în 2022. La sfârșitul anului viitor putem spune că pasajeul Basarab va fi recepționat oficial, după mai bine de 14 ani de funcționare”, a declarat acesta.

Primele demersuri pentru acest proiect esențial pentru fluidizarea traficului au fost făcute în anul 2000, când primarul Traian Băsescu a obținut o finanțare de la Banca Europeană de Investiții.

Construcția efectivă a început însă în 2006, în mandatul lui Adriean Videanu, odată cu semnarea contractului cu firmele italiene Astaldi și spaniolii FCC Construction.

Recomandare a autorului: