Războiul din Ucraina, început în februarie 2020, a cunoscut mai multe etape și modificări ale dinamicii militare, însă, în 2023, frontul a rămas în proporție de majoritate staționar, cu avansuri lente și costisitoare pentru ambele tabere. În ultimele luni, conflictele s-au concentrat pe anumite zone, în timp ce alte regiuni au rămas în impas.
Principalele momente ale conflictului în primul an
După invazia rusească din februarie 2020, forțele ruse au încercat să încuiează Kievul, ocupând zone cheie în nord-est și sud-estul Ucrainei. Printre acestea s-au numărat regiunea Herson și centrala nucleară Zaporojie, inclusă în disputa prezentă în negocieri. La început, Ucraina a reușit să recupereze zone din jurul Kievului între martie și aprilie 2020.
Portul Mariupol a fost o țintă cheie pentru ruși, rezistând unui asediu prelungit timp de mai multe luni. În mai 2022, portul a fost cucerit de forțele Kremlinului, înregistrând cea mai mare capitulare de prizonieri din întreaga durată a conflictului până atunci.
Anchetele ulterioare au reclamat descoperiri de sute de civili ucraineni executați de forțele ruse în Bucea, satelit al Kievului. Aceste evenimente au dus la deteriorarea relațiilor internaționale și au tensionat negocierile de pace desfășurate în Belarus și Turcia.
Beneficiile și contrariențele din toamna 2022
În toamna anului 2022, Ucraina a înregistrat succese semnificative, recuperând teritorii în Harkov și reușind să elibereze orașul Herson. Aceste avansuri au fost considerate cele mai importante din prima parte a conflictului.
Rusia, susținută de mercenarii grupului Wagner, a avansat lent în regiunea Donețk. Asediul orașului Bahmut (denumit și Artiomovsk de ruși) a fost de durata, încheindu-se cu cucerirea totală a localității în mai 2023. În iunie același an, grupul Wagner a organizat o rebeliune împotriva președintelui rus Vladimir Putin, opoziție reprimată. Liderul mercenarilor, Evgheni Prigojin, a murit în august, după prăbușirea avionului în care se afla.
Ucraina a lansat a doua contraofensivă, în vara anului 2023, concentrată pe Bahmut și sud-est, dar operațiunea nu a obținut rezultatele scontate. Ulterior, în februarie 2024, a fost demis controversatul șef al armatei, Valeri Zalujnîi, cu motive oficiale nepublicate.
Stagnarea frontului și noi încercări ale Ucrainei
Zalujnîi a anticipat o fază de impas, în care Rusia își va folosi superioritatea numerică dacă Ucraina nu va obține un avantaj tehnologic decisiv. Frontul a rămas, de atunci, în mare parte static, cu avansuri limitate și costisitoare pentru Rusia.
Pentru a schimba situația, Kievul a lansat, în august 2024, o ofensivă surpriză asupra regiunii Kursk din Rusia, controlând peste 1.000 de km pătrați. Operațiunea a avut un impact moral pentru ucraineni, dar a eșuat la sfârșitul iernii 2025, fără a modifica semnificativ echilibrul pe front.
Impactul politic și economic după revenirea lui Trump
Revenirea fostului președinte Donald Trump la Casa Albă a adus o nouă etapă a conflictului, caracterizată de intensificarea negocierilor, însă fără rezultate concrete de încetare a focului. Ucraina a fost nevoită să renunțe la anumite avansuri, având în același timp condiția de a păstra controlul asupra zonei din Donbas ca preconditionă a unui acord de pace.
Rusia își finanțează războiul cu venituri din petrol, care au scăzut din cauza sancțiunilor occidentale, Trump contribuind la acestea prin embargouri aplicate asupra marilor companii petroliere precum Lukoil și Rosneft. Ucraina depinde de ajutorul financiar extern, în condițiile în care Trump a închis fluxurile de asistență, iar sprijinul european reprezintă acum sursa principală de resurse pentru efortul de război.
Recent, un scandal de corupție în sectorul energetic din noiembrie trecut a dus la demisii multiple în echipa guvernamentală ucraineană, inclusiv a șefului de cabinet al președintelui Zelenski, Andrii Iermak. Acest fapt a afectat stabilitatea politică a Ucrainei în fața agravării atacurilor ruse asupra sistemului energetic, care au lăsat milioane de oameni fără utilități în condițiile temperaturilor extrem de scăzute.
Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, provocând pene de curent și probleme de aprovizionare cu apă și încălzire, fapt care slăbește economia și capacitatea industrială a țării.
Lasă un răspuns