Producția de pepeni a scăzut drastic în ultimii ani, suprafețele cultivate reducându-se considerabil. Fermierii se confruntă cu costuri ridicate, condiții meteo nefavorabile și lipsa unor sisteme moderne de irigare.
Astfel, România importă aproape jumătate din pepenii consumați, în timp ce exporturile continuă să scadă. Pe piețe, precum Piața Obor din București, pepenii se vând la prețuri cuprinse între 3 și 5 lei/kg, dar producătorii se plâng de o cerere tot mai mică.
„Prețurile au crescut la toate nivelurile, ceea ce ne afectează. Având în vedere că este singura noastră sursă de venit, nu avem ce să facem. Producția este bună, dar vânzarea este slabă”, a declarat Ionela Bileru, producător din Dăbuleni.
În ciuda recoltei bune din acest an, suprafețele cultivate cu pepeni s-au micșorat simțitor în ultimii ani.
Dacă în 2028 erau cultivate peste 22.000 de hectare, anul trecut cifra a scăzut sub 10.000 de hectare. România a fost cândva un important producător european de pepeni, pe locul cinci, cu o producție de circa 584.000 de tone.
În șase ani, însă, țara noastră a pierdut aproape două treimi din producția totală de pepeni, ajungând la sub 200.000 de tone pe piață.
Zona Dăbuleni, renumită pentru culturile bogate de pepeni, contribuie semnificativ la producția națională, furnizând o șesime din totalul de pepeni consumați în țară. Aceștia sunt considerati o delicatesă.
Cu toate acestea, aproximativ jumătate din pepenii consumați în România sunt importate. Țara noastră cheltuie anual peste 24 de milioane de euro pentru aceste importuri, provenind din țări precum Grecia, Turcia și Germania, în timp ce exporturile sunt mult mai reduse, de doar 3 milioane de euro.
„Consecințele sunt evidente, reflectându-se în deficitul comercial. Este crucial ca producția internă de pepeni, ca și a altor produse agricole, să fie dezvoltată pentru ca România să fie suficient autosuficientă, și eventual să se poată concentra pe exporturi.”, a declarat Ștefan Buciuc, director general al unei instituții financiare.
Recoltele sunt afectate de condițiile meteo extreme, cum ar fi grindina și seceta prelungită, și de lipsa sistemelor moderne de irigare.
Lasă un răspuns