Experții în drept și etică avertizează că discuțiile cu inteligența artificială nu sunt protejate legal. Confidențialitatea este absentă, iar utilizatorii își asumă riscuri semnificative atunci când consideră AI-ul consilier sau avocat.
Declarațiile recente ale directorului general al OpenAI, Sam Altman, referitoare la lipsa protecției legale a conversațiilor cu ChatGPT, evidențiază potențialele pericole ale interacțiunii cu inteligența artificială.
Eticieni, juriști și specialiști în educație subliniază că numeroși utilizatori tratează AI-ul ca pe un interlocutor de încredere, ignorând riscurile reale.
“Internetul este un spațiu public, deci declarațiile lui Sam Altman nu ar trebui să ne surprindă”, atrage atenția doctora în bioetică Ana Ruxandra Badea.
Ea susține că, spre deosebire de spațiile fizice publice, internetul este controlat de entități private, iar utilizatorii își pierd protecția oferită de stat.
Badea observă că generațiile tinere, în special generația Z, sunt mai vulnerabile, lipsindu-le un reper concret în absența unei lumi pre-digitale: „Le lipsesc instrumentele necesare unei perspective obiective și prudente asupra mediului virtual.”
Această vulnerabilitate se manifestă prin tendința de a umaniza inteligența artificială.
“Inteligența unui sistem AI nu are legătură cu inteligența umană, la fel cum interacțiunea cu ChatGPT nu echivalează cu un dialog interuman”, precizează experta în etică.
În lipsa unor reglementări clare, OpenAI și alte companii care dezvoltă astfel de tehnologii au obligația morală de a atenționa utilizatorii. Avertizările ar trebui să descurajeze dependența de AI în rol de consilier, avocat sau confesor.
Avocata Ruxandra Vișoiu, co-fondatoare R&R Partners, confirmă că „aceste interacțiuni nu sunt protejate legal”. În plus, ea consideră că oamenii nu își dau seama de prețul real al acestor discuții: „Informațiile pe care le furnizăm AI-ului au un preț. Nimic nu este complet gratuit în prezent.”
ChatGPT nu are statut legal de avocat sau terapeut
“Spre deosebire de un avocat sau psiholog, AI-ul nu este acoperit de reglementările legale privind confidențialitatea”, explică Vișoiu. Cu toate acestea, ea nu crede că aceste discuții pot fi ușor utilizate în instanță.
“Dacă, de exemplu, spun AI-ului că am comis o infracțiune, asta nu mă implică automat în proces. Nu văd cum aceste informații pot fi folosite ca probă în instanță”, afirmă avocata, adăugând că doar în cazuri excepționale, cum ar fi o anchetă penală activă, conversațiile ar putea fi considerate relevante.
Declarațiile lui Sam Altman vin într-un context în care OpenAI este implicat într-un proces intentat de The New York Times, care a solicitat salvarea conversațiilor utilizatorilor ChatGPT. Compania consideră cererea „abuzivă” și a depus contestație.
Într-un interviu recent, Altman a declarat că oamenii își împărtășesc cele mai personale detalii cu ChatGPT. El a subliniat că, la ora actuală, aceste discuții nu sunt protejate juridic, apreciind că „ar trebui să existe un concept similar de intimitate ca și în relația cu un avocat sau un terapeut.”
Vișoiu avertizează că reglementările europene actuale privind AI „nu oferă soluții concrete” și că nu se poate anticipa o clarificare legislativă pe termen scurt.
“Mesajul meu este: nu dezvălui informații personale în discuțiile cu AI pe care nu le-ai dori cunoscute de oricine. Poți pune întrebări generale, dar evită detaliile personale”, recomandă ea.
Lasă un răspuns