petrisor-peiu-explica-de-unde-provine-deficitul-de-cont-curent-al-romaniei:-mai-rau-decat-noi-stau-ucraina-si-republica-moldova

Petrișor Peiu: România are un deficit de cont curent mai mare decât Ucraina și Moldova


Deficitul de cont curent al României a ajuns în 2025 la peste 30 de miliarde de euro, reprezentând aproape 8% din PIB, conform declarațiilor senatorului AUR, Petrișor Peiu. Acesta afirmă că România exportă mai mulți bani decât reușește să aducă în țară, ceea ce creează un dezechilibru economic semnificativ.

Structura deficitului și principalele componente

Petrișor Peiu a explicat că deficitul de cont curent provine, în principal, din diferențele în balanța comerțului cu bunuri și servicii. România are un deficit de peste 32 de miliarde de euro la comerțul cu bunuri și un excedent de 12 miliarde de euro la servicii. În categoria serviciilor, se includ 7 miliarde de euro excedent din sectorul IT&C, 6 miliarde de euro din transporturi, în timp ce turismul aduce un deficit de 4,6 miliarde de euro.

Veniturile primare și ieșirile de capital

Conform parlamentarului AUR, deficitul veniturilor primare a fost de 10 miliarde de euro, rezultat din diferența dintre cele 19 miliarde de lei scoase de firmele străine sub formă de dividende și salarii pentru conducătorii străini și cele 9 miliarde de euro salarii ale românilor care activează în străinătate.

Clasamentul național în Uniunea Europeană

Peiu a menționat că România se află pe primul loc în UE în privința raportului deficitului de cont curent raportat la PIB. Declarațiile arată că România are un deficit de 8% din PIB, constituind cel mai ridicat nivel din blocul comunitar.

Comparativ european și regional

Dintre statele europene, numai Ucraina (-16,5%), Muntenegru (-18%) și Republica Moldova (-19%) au deficituri de cont curent mai mari ca al nostru. În restul UE, majoritatea statelor înregistrează excedente, inclusiv țări precum Polonia, Franța și Belgia, toate cu deficituri sub 1% din PIB.

Context economic și impact social

Exodul masiv al românilor, confirmat de INS, a dus la pierderea a aproximativ 4 milioane de cetățeni în ultimii 35 de ani, afectând atât societatea, cât și economia țării. Sociologi și economiști analizează efectele acestei hemoragii populare pentru economia națională și stabilitatea socială.

Acuzații și controverse recente

Un fost ministru de finanțe l-a acuzat pe Bolojan de „ascunderea cifelor” privind datoria publică și de „coafarea” deficitului bugetar, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței în gestionarea datelor fiscale și economice ale țării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *