Concordia propune un plan strategic cu șapte direcții principale. „Confederația Patronală Concordia abordează șapte domenii cheie, sectoriale și transversale: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică. Acest cadru reprezintă o inițiativă pragmatică pentru Guvernul României și factorii de decizie politică, axată pe stabilitate, stimularea investițiilor și creșterea valorii adăugate, implementate în parteneriat.”, precizează reprezentanții Concordia.
Specialiștii care au elaborat acest plan subliniază că situația actuală a economiei este dificilă și se preconizează o deteriorare dacă nu sunt adoptate măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.
„România nu își mai poate permite un model economic bazat exclusiv pe consum, evaziune fiscală și reglementare instabilă. Economia românească dispune de resurse, industrii competitive și capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care acționează lent, supraprotejează prin reguli excessive și limitează viteza de investiții.”, afirmă sursa citată.
România se află într-un punct de fragmentare: riscă să piardă poziția de economie importantă în regiune sau să utilizeze presiunea fiscală drept un impuls pentru reforme structurale.
Confederația Concordia
Sinteza măsurilor propuse de Concordia pentru redresarea economică pe termen scurt și mediu
Mai jos prezentăm o sinteză a inițiativelor propuse de oligurile din cadrul Confederației Concordia. În opinia experților, aceste măsuri ar putea aduce un impact pozitiv de miliarde de euro în economia națională și direct în veniturile populației.
Menționăm că a fost confirmată decizia în coaliția de guvernare ca Impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) nu va fi eliminat, ci redus la 0,5%. Detalii AICI
Sigur pentru fiscalitate și predictibilitate.
Menținerea cotei unice ca pilon al stabilității fiscale și stabilirea unui calendar multianual pentru modificările fiscale – anunțate cu cel puțin 6 luni anterior implementării.
Abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA)
Astfel, această taxă penalizează investițiile și industriile cu marje reduse. Eliminarea sa ar stimula dezvoltarea companiilor și investițiile productive. IMCA creează obstacole în sectoare strategice precum telecomunicații, IT sau alte industrii cu valoare adăugată înaltă. Pierderea fiscală ar reprezenta între 1,3 și 1,5 miliarde de lei, care pot fi redirecționați spre investiții2. Conform unui sondaj recent, 3 din 5 companii au amânat, redus sau redirecționat investițiile odată cu introducerea IMCA3. De asemenea, este necesară actualizarea mecanismului de monitorizare a investițiilor străine (FDI screening) pentru a facilita investițiile strategice de peste 4 milioane de euro, mai ales pentru cei deja verificați (expansiune).
Reforma fiscală pentru încurajarea investițiilor în sectoare cu valoare adăugată superioară
Implementarea de credite fiscale și deduceri de 150-200% pentru investiții greenfield sau pentru extinderea capacităților de producție, precum și scutirea de impozit pe profit pentru profitul reinvestit în digitalizare și industrie. Crearea unui regim fiscal pentru investitorii individuali (business angels), precum credite fiscale și scutiri de impozit pe câștiguri de capital reinvestite.
Accelerarea accesului la fonduri europene
Standardizarea ghidurilor, eliminarea documentației redundante, facilitarea plăților și pre-finanțării, reducerea birocrației pentru beneficiari și crearea unui punct de contact unic, de tip one-stop-shop, pentru finanțări. Din fondurile disponibile pentru perioada 2021-2027, mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro din cele 44,4 miliarde euro.
Majorarea investițiilor fondurilor de pensii în economia reală
Reducerea pragului legal pentru investițiile în fonduri de private equity și venture capital la 5-10% din active, pentru a atrage peste un miliard de euro recapitalizare internă. O inițiativă public-privată poate înființa un fond dedicat, destinat capitalului privat neutilizat.
Inovare, cercetare și dezvoltare
Un pachet dedicat stimulării investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, ce include credite fiscale, facilități financiare și simplificarea procesului de certificare. Acest set de măsuri va crește valoarea internă adăugată, va spori exporturile și competitivitatea companiilor românești, extinzând baza de impozitare.
Instrumente financiare pentru investiții în tehnologie și eficiență energetică
Studiile sectorului de software și servicii indică faptul că investițiile în tehnologii digitale generează un efect multiplicator de 3–5 ori asupra PIB-ului, iar ponderea companiilor ce adoptă soluții digitale se traduce într-o creștere de 15–30% a productivității. Procedurile de achiziție pentru soluții IT necesită între 12 și 24 de luni, iar cerințele de proprietate intelectuală limitează accesul la soluții moderne.
Dezvoltarea digitalizării administrației publice. O digitalizare coordonată și predictibilă poate aduce o creștere de 1–1,5% din PIB, reducând birocrația, îmbunătățind eficiența și stimulând investițiile private în tehnologie.
Parteneriate între stat și sectorul IT pentru transformarea digitală a serviciilor publice, interoperabilitate și eliminarea dependenței de un număr redus de furnizori tradiționali vor accelera acest proces.
Simplificarea activității administrative și digitalizarea ANAF
Implementarea unui sistem digital unificat pentru controale și inspecții (integrând ANAF, ITM, ANPC și alte instituții), pentru reducerea costurilor și a timpilor de conformare. Reducerea gap-ului de TVA cu doar 5 puncte procentuale poate aduce un impact bugetar pozitiv de aproximativ 1,4 miliarde euro anual. Eliminarea declarațiilor redundante, compensarea automată între creanțe și datorii, precompletarea formularelor și interconectarea instituțiilor vor crește conformarea voluntară și vor reduce riscurile fiscale.
Platformă unică pentru raportare fiscală și statistică
Lansarea unei platforme centralizate pentru depunerea raportărilor fiscale, statistice și de sănătate ar scurta cu 30–40% timpul de raportare și munca administrativă. Implementarea e-facturării și a raportării precompletate vor crește eficiența și vor reduce erorile, favorizând o colectare fiscală mai eficientă.
Dosar electronic unic pentru companii
Operaționalizarea unui sistem digital pentru gestionarea datelor companiilor, integrând ANAF, ONRC, autorități teritoriale și alte instituții, pentru simplificarea și accelerarea procesului de autorizare și autorizare de activități. Astfel, companiile vor putea modifica sediul, acționariatul, vor depune documente și vor realiza formalitățile administrative în mod centralizat, reducând costurile și timpul de procesare. Această reformă va sprijini și accesul rapid la fonduri europene și va diminua blocajele administrative în economia aflată sub presiune fiscală.
Eliminarea taxei suplimentare pentru bănci și recunoașterea deductibilității complete a pierderilor din cesiunile de creanță
Corectarea prevederilor fiscale pentru a exclude tratamentul diferențiat al veniturilor din cesiunile de creanțe, deblocând astfel piața portofoliilor neperformante. Această măsură ar genera venituri bugetare suplimentare și ar stimula creditarea, relansând sectorul bancar și investițiile în economia reală.
Reforme în sectorul energetic
Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile din energie și revizuirea fiscalității din upstream și distribuție pentru a stimula investițiile, a crește predictibilitatea și a reduce costurile finale ale energiei. Sectorul petrolier și al gazelor naturale, afectat de o fiscalitate excesivă, trebuie recalibrat pentru a susține dezvoltarea proiectelor și pentru a îmbunătăți competitivitatea pe plan regional. Reducerea impozitelor și eliminarea celor distructive vor genera venituri mai mari pentru buget decât cele pierdute din reducerea taxelor.
Dezvoltarea rețelelor de distribuție și investiții în infrastructură energetică
Susținerea cheltuielilor pentru reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, planificate pentru atingerea obiectivelor naționale de decarbonizare și securitate energetică. Se estimează investiții anuale de 1,5 miliarde eur, ceea ce va genera un impact semnificativ asupra PIB, ocuparea forței de muncă și veniturilor fiscale.
Mecanism de sprijin cu perioadă redusă (Kurzarbeit)
Reintroducerea schemei Kurzarbeit este vitală pentru menținerea locurilor de muncă în perioade de criză. În timpul pandemiei, această măsură a protejat peste un milion de angajați, evitând pierderea a zeci de mii de poziții în industrii critice. În Europa, mecanismul SURE a protejat 31 milioane de angajați și 2,5 milioane de companii. Pentru România, reluarea schemei ar putea asigura protecția pentru între 250.000 și 400.000 de muncitori anual, cu un impact bugetar moderat și sprijin din fonduri europene. Costurile sunt compensate de economiile realizate prin păstrarea ocupării.
Finanțare pentru formare continuă – upskilling și reskilling
Investițiile în dezvoltarea competențelor profesionale au un efect multiplicator asupra productivității și competitivității. Piața muncii națională evidențiază un deficit de competențe digitale, doar 28% dintre angajați având abilități digitale de bază. Voucherii de formare, finanțați din fonduri europene, vor sprijini peste 300.000 de persoane să obțină competențe digitale, tehnice și industriale. Experiența demonstrează că astfel de investiții cresc productivitatea cu 6–12%, iar pentru fiecare leu cheltuit, economia poate recupera de la 2,5 la 4 lei prin creșteri de venituri și taxe.
Infrastructura de transport – investiții și competitivitate logistică
Pentru consolidarea competitivității sectorului de transport și exporturilor, este esențială modernizarea căilor ferate, terminalelor intermodale și huburilor regionale precum Constanța, Iași, Cluj și Timișoara, prin parteneriate public-private și fonduri UE. În plus, trebuie dezvoltat un fond național pentru flotele ecologice și susținută modernizarea porturilor de la Dunăre prin investiții private și operaționalizarea porturilor strategice.
Valorificarea potențialului industriilor competitive ale României la nivel european
Este esențială colaborarea și consultarea continuă cu mediul de afaceri pentru consolidarea poziției țării în procesele europene și pentru valorificarea potențialului industriilor naționale. Transpunerea eficientă și clară a legislației europene în cea națională este primordială pentru menținerea avantajelor comparative.
Diplomație economică activă și promovarea exporturilor
România dispune de sectoare cu potențial export major, precum energia, IT, construcții metalice, componente auto, industrie agroalimentară și textile tehnice. Este necesară actualizarea și reformarea diplomației economice pentru a susține activ exporturile și diversificarea piețelor. Măsurile includ centre de promovare pentru piețele strategice, misiuni economice și campanii de promovare pentru industriile cheie, pentru creșterea valorii adăugate și pentru reducerea dependenței de piața internă.
Lasă un răspuns