Thomas Lowin, reprezentant al Comandamentului Terestru al NATO din Izmir, este primul oficial de rang înalt al NATO care a detaliat noile strategii ale alianței pentru protecția flancului estic.
„Principala prioritate este securizarea țărilor aflate la frontieră cu Rusia și Belarus, pe așa-numitul sector estic. Aceasta presupune descurajarea Rusiei de la un eventual atac și consolidarea capacităților de apărare în situații de urgență. În acest context, EFDL (Linia de descurajare a sectorului estic – n. r.) reprezintă o strategie de optimizare a planurilor de apărare actuale ale NATO. Dincolo de această zonă, însă, conceptul este aplicabil la nivel global”, a afirmat Lowin pentru Welt.
Întrebat despre principalii piloni ai acestui model, generalul de brigadă al armatei germane a evidențiat că se bazează pe dezvoltarea unui „sistem de apărare avansat, cu multiple nivele, de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus, folosind nu doar trupe convenționale, ci și creearea unei zone robotizate sau automatizate în apropierea zonei de frontieră, echipată cu obstacole și tehnologii avansate, pe care inamicul trebuie să o depășească mai întâi”.
Cei cinci piloni ai strategiei de descurajare a sectorului estic
EFDL cuprinde cinci componente, iar implementarea lor se va realiza etapizat, utilizând tehnologia existentă sau aflată în faze avansate de dezvoltare.
Potrivit lui Lowin, primul pilon implică dezvoltarea unei rețele complexe de senzori. În esență, este vorba despre o rețea de senzori amplasați la sol, în spațiu, în domeniul cibernetic sau aerian, care colectează informații despre mișcările și sistemele de armament ale inamicului, le conectează și transmit datele în timp real către multiple state NATO. Senzorii pot fi fixi sau mobili, radarici, acustici, optici, electronici, și pot fi conectați cu sisteme de recunoaștere, precum avioanele de supraveghere și avertizare timpurie AWACS, dar și sateliți, drone sau roboți echipați cu aceiași senzori”, a explicat Lowin.
Aceste echipamente transmit informațiile către un centru de analiză, unde datele sunt evaluate și integrate în situația operativă, folosind inteligența artificială, a adăugat el pentru Welt.
Al doilea pilon prevede crearea unei zone de apărare automatizate de-a lungul sectorului estic, cu o structură clară pentru a contracara și exercita presiune asupra forțelor oponente. Aceasta are scopul de a opri avansul inamicului.
„Mișcările sale sunt canalizate, ritmul i se controlează, pozițiile dezavantajoase sunt generate și eforturile de înaintare sunt epuizate progresiv. Fiecare măsură are ca rezultat reducerea treptată a eficacității agresorului, asigurând securitatea trupelor noastre și menținând complete capacitățile operaționale”, a explicat generalul german.
Lowin a detaliat și funcționarea acestei zone. Senzorii identifică prezența inamicului, raportează instantaneu și activează dispozitivele interconectate conform specificațiilor. „Aceste sisteme integrate sunt destinate să contracareze rapid inamicul, să-i anihileze capacitatea de acțiune și să-i întrerupă în mod fiabil resursele de luptă și inițiativa”, a mai spus el.
Al treilea pilon este reprezentat de pregătirea în avans a stocurilor de echipamente. „Se vor menține rezerve semnificative în statele NATO aflate la frontieră cu Rusia, inclusiv depozite de arme și muniții pentru reînarmarea sistemelor de apărare din zona automatizată, precum și pentru echiparea forțelor NATO”, a menționat Lowin.
Al patrulea pilon constă în menținerea staționării militare de-a lungul sectorului estic, măsură deja adoptată. Totuși, Lowin emphasizează că această prezență trebuie păstrată la nivelul actual, întrucât forțele ruse sunt prezente în număr mare în apropierea frontierei.
„Armata rusă dispune de un număr considerabil de trupe în zona de frontieră, ceea ce ne impune să păstrăm pozițiile actuale. Este esențial să continuăm să respectăm planurile politice și militare ale NATO”, a subliniat Lowin.
Ultimul pilon include dezvoltarea unei rețele bazate pe tehnologii cloud. Sistemele dotate cu inteligență artificială realizează analiza situației în timp real și transmit instantaneu informațiile către forțele operaționale.
Lasă un răspuns