Neptun Deep, cel mai amplu proiect energetic al României și una dintre cele mai importante inițiative strategice din regiune, cu o investiție de 4 miliarde de euro, ridică semne de întrebare legate de securitate. Proiectul de extragere a gazelor din adâncurile Mării Negre, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, este planificat să genereze producție în toamna anului următor, însă nu beneficiază de protecția Articolului 5 din Tratatul NATO. Autoritățile române menționează responsabilitatea directă a statului în apărarea infrastructurilor esențiale și susțin sprijinul alieților în afara cadrului NATO.
Sursa: Wood Mackenzie Lens
Se prevede ca Neptun Deep să atingă o producție anuală de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze de cea mai înaltă calitate, având potențialul de a transforma România într-un stat independent energetic și un exportator major în regiune. În total, resursele estimate sunt de minimum 100 de miliarde de metri cubi, echivalentul consumului național pentru aproximativ 10 ani.
Motivul pentru care Articolul 5 din Tratatul NATO nu se aplică proiectului Neptun Deep
Este foarte probabil ca România să nu beneficieze de protecția aliaților pentru siguranța investiției. Localizarea Neptun Deep ridică probleme juridice și strategice importante, deoarece gărzile proiectului se află dincolo de limitele apelor teritoriale românești, care se întind până la 12 mile marine de coastă (aproximativ 22,2 km). Conform articolului 9 din legea 17/1990, Zona Economică Excluzivă a României se extinde dincolo de marea teritorială. Astfel, țara noastră are dreptul de a exploata resursele din această zonă, dar nu deține suveranitate deplină, asemănătoare celei de pe uscat sau în marea teritorială.
„Potrivit legii 17/1990, articolul 9, Zona Economică Excluzivă a României se află în spațiul marin al litoralului românesc la Marea Neagră, situată dincolo de limitele apelor teritoriale ale țării, fiind locul exercitării drepturilor suverane și jurisdicției asupra resurselor naturale din fundul mării, subsolul și coloana de apă de deasupra, precum și asupra activităților de explorare, exploatare, conservare și protecție a mediului.
În acest context, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică automat pentru protejarea zonei Neptun Deep.
„Din perspectiva juridică, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul apărării zonei economice exclusive a Alianței NATO”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad.
„Este responsabilitatea statului român să-și apere propria infrastructură”
Deși șeful Statului Major al Apărării a evidențiat că Neptun Deep nu se află sub incidența Articolului 5 din NATO privind apărarea colectivă, el a subliniat că protejarea infrastructurilor critice este atribuția Ministerului de Interne. În plus, a precizat că Ministerul Apărării Naționale va oferi sprijinul necesar pentru defenderea intereselor naționale ale României.
„Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul apărării zonei economice exclusive a NATO. Totuși, această situație nu înseamnă că nu ne apărăm zonele aflate sub responsabilitatea noastră. Sunt convins că, într-o astfel de situație, vom avea sprijin din partea multor parteneri și aliați pentru apărarea intereselor românești”, a afirmat generalul Gheorghiță Vlad.
Referitor la platformele din sectorul în exploatare Neptun Deep, șeful Statului Major al Apărării a menționat că „toate platformele foraj sunt teritoriu național”.
„Când discutăm despre infrastructură critică, mă refer și la cablurile subacvatice și de comunicații, la conductele submarine. Este responsabilitatea statului român să-și apere întreaga infrastructură și să-și promoveze interesele în zona economică exclusivă.”
Fostul ministru al Afacerilor Externe al României consideră că „problemele din zonă trebuie rezolvate de România”
Fostul ministru al Afacerilor Externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, a confirmat că zona economică extremă a României nu beneficiază de protecția oferită de Articolul 5 din Tratatul NATO. El subliniază că România trebuie să-și asume singură apărarea în cazul unei agresiuni asupra acestei zone.
„Perspectiva este că, dacă cineva acționează cu intenție rea din proximitatea estică și nu respectă dreptul internațional, pot apărea probleme pe care trebuie să le rezolvăm singuri. De asemenea, împărțirea teritoriului se face ținând cont de cele mai adânci zone maritime, precum peninsula Crimeea. În acest sens, poate exista o interpretare de rea-credință în ceea ce privește drepturile suverane ale statelor implicate.”
Potențialul economic al proiectului Neptun Deep
Pe lângă riscurile de securitate, Claudiu Cazacu, expert în piețele globale, a abordat și potențialul economic al proiectului Neptun Deep. El consideră că România ar putea ocupa cu ușurință primul loc în Uniunea Europeană în producția de gaze naturale.
„România va deveni lider în UE în domeniul producției de gaze, deoarece Olanda suferă o scădere a producției. La prețurile actuale, valoarea resurselor este estimată la aproximativ 40 de miliarde de euro.”
Posibile modalități de protejare a zonei Neptun Deep
Chiar dacă zona în care se află marele proiect nu beneficiază în mod automat de garanțiile de securitate stipulate în Articolul 5 din Tratatul NATO, România nu rămâne lipsită de opțiuni. Statul român își asumă responsabilitatea pentru protejarea infrastructurilor esențiale din Zona Economică Excluzivă, iar sprijinul partenerilor strategici este de asemenea posibil în afara cadrului Articolului 5.
În plus, Ministerul Apărării susține monitorizarea constantă a spațiului maritim și activează mecanisme de consultare cu aliații pentru reacții coordonate în cazul incidentelor. Modernizarea Forțelor Navale reprezintă o prioritate strategică menită să asigure protecția proiectului Neptun Deep.
Lasă un răspuns