Inițiativa propune ca angajații să aibă posibilitatea de a lucra cel puțin două zile pe săptămână de acasă, acolo unde natura activității permite acest lucru, generând deja o discuție extinsă la nivel internațional despre viitorul muncii flexibile.
Dreptul la muncă de acasă, o inițiativă cu impact economic și social
Conform autorităților din Victoria, dreptul la muncă de acasă aduce beneficii semnificative atât pentru angajați, cât și pentru economie. Reducerea timpului petrecut în trafic, diminuarea costurilor de transport și un echilibru mai eficient între viața profesională și cea personală sunt principalele argumente pentru această inițiativă. Guvernul afirmă că aceste schimbări pot stimula productivitatea și pot sprijini sănătatea mentală a angajaților.
Un articol recent din Financial Times evidențiază interesul global față de modelul propus de Victoria, ridicând o întrebare fundamentală: poate statul să reglementeze flexibilitatea muncii fără a compromite competitivitatea companiilor?
De la beneficiu la drept: munca de acasă devine legislație
Până de curând, dreptul la muncă de acasă era negociat individual sau acordat ca avantaj de angajatori, mai ales după pandemie. Criza sanitară a demonstrat însă viabilitatea muncii la distanță pentru milioane de angajați. În Australia, mulți lucrători și-au adaptat complet stilul de viață la acest model, iar revenirea forțată în birou a generat nemulțumiri.
Potrivit sondajelor citate de autorități, peste 60% dintre cetățenii din Victoria susțin inițiativa, indicând o tendință spre o economie axată mai mult pe rezultate decât pe prezența fizică la locul de muncă.
Dreptul la muncă de acasă și reacțiile mediului de afaceri
Deși sindicatele și angajații sprijină inițiativa, unii reprezentanți ai mediului de afaceri avertizează că implementarea dreptului la muncă de acasă prin lege ar putea limita flexibilitatea managerială. Companiile se tem de pierderea controlului asupra evaluării performanței și asupra culturii organizaționale.
Experții susțin însă că această lege ar putea forța companiile să adopte noi metode de măsurare a productivității, bazate pe rezultate concrete și nu pe orele petrecute la birou.
Dacă va fi adoptată, legea din Victoria ar putea reprezenta un precedent global, redefinind relația dintre muncă, spațiu și reglementări. Dreptul la muncă de acasă s-ar putea transforma într-o normă legală, cu potențial de a remodela piața muncii la scară internațională.
Lasă un răspuns