Noile formațiuni parlamentare, Partidul Oamenilor Liberi (POT) și SOS România, se dezintegrează rapid, o situație fără precedent în ultimii 35 de ani.
POT a pierdut deja grupul parlamentar la Senat și este aproape de a pierde și la Camera Deputaților, în timp ce SOS este pe cale să rămână fără grup la Senat.
Necesar minim 10 deputați pentru un grup politic
Începutul săptămânii a găsit POT încă funcțional la Camera Deputaților, cu 14 membri (necesari minim 10 pentru un grup politic), față de 24 la începutul mandatului.
La Senat, membrii rămași sunt considerați neafiliați, după plecările din formațiune, ceea ce a dus la dizolvarea grupului la finalul lunii mai. Partidul condus de Diana Iovanovici-Șoșoacă se confruntă cu divergențe interne, iar o parte dintre senatori și deputați au ales să se afilieze la alte grupuri, inclusiv PSD.
Situația SOS este mai critică la Senat, unde mai are doar 9 membri (din 12 inițial), sub pragul minim de 7. La Camera Deputaților, formațiunea are o situație mai stabilă cu 20 de reprezentanți (Biroul Permanent confirmând recent excluderea unui membru). Plecările până acum au fost de 8 membri. Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru viitorul formațiunii în Parlament. Dacă încă doi senatori vor părăsi formațiunea, SOS va rămâne fără grup politic, mai întâi la Senat, dar tensiunile există și la Camera Deputaților.
POT, în pragul irelevanței, depășește chiar și PAC
În istoria parlamentară post-revoluționară, nicio formațiune nou intrată în Parlament nu s-a dezintegrat atât de rapid. Alte formațiuni surpriză au trecut prin perioade dificile în prima legislatură, dar au supraviețuit.
Singura formațiune cu experiență similară de dizolvare a grupului parlamentar în sesiunea inaugurală a fost Partidul Alianța Civică (PAC). La 29 iunie 1993 a fost declarată încetarea activității grupului la Camera Deputaților, grupul parlamentar de orientare civic-liberală dizolvându-se la Senat pe 1 septembrie 1993.
Partidul Poporului Dan Diaconescu (PP-DD), o surpriză electorală din decembrie 2012, a rămas fără grup parlamentar la Senat în martie 2014. Ulterior, acest partid a cunoscut și alte schimbări de orientare politică, existând în diferite configurații până la dispariția sa.
Lipsa unui grup parlamentar, o cale spre dispariție politică
Soarta formațiunilor rămase fără grupuri parlamentare în România post-decembristă este similară. Lipsa unui grup parlamentar în Parlamentul României constituie un impediment major pentru obținerea de noi mandate în următorul mandat electoral.
PAC nu a mai obținut mandate în 1996, PP-DD nu a mai candidat în 2016, iar ALDE a ratat alegerile parlamentare din 2020. În prezent, atât POT cât și SOS nu mai au o importanță semnificativă în propunerea de inițiative legislative sau în dezbaterile constructive, concentrându-și eforturile mai mult pe acțiuni tensionate.
Importanța grupurilor politice în Parlament
Reprezentarea și negocierea: Grupurile parlamentare permit deputaților și senatorilor să se organizeze eficient pentru a-și promova politicile. Liderii de grup negociază propuneri legislative în numele membrilor și participă la definirea agendei de lucru.
Influența asupra legislației: Grupurile politice examinează proiecte de lege, propun modificări și coordonează voturile pentru a influența procesul legislativ.
Stabilirea agendei: Grupurile politice sunt implicate în definirea agendei parlamentare, asigurând un timp de dezbatere mai amplu și o mai mare influență asupra procesului.
Formarea comisiilor: Grupurile politice decid structura comisiilor parlamentare și a delegațiilor, asigurând o distribuție echilibrată a diferitelor orientări.
Resurse și sprijin: Grupurile politice primesc resurse suplimentare, inclusiv spații de lucru, personal și resurse financiare pentru a-și susține activitatea.
Structură internă: Fiecare grup parlamentar are o structură internă cu un lider (sau lideri), un birou și un secretariat, asigurându-se o funcționare organizată și eficientă.
Lasă un răspuns