România a înregistrat marți, la ora 11:52, cea mai mare producție instantanee de energie fotovoltaică din istorie, atingând 2.319 MW, potrivit datelor Transelectrica. Această valoare reprezintă peste o treime din producția totală de energie națională în acel moment. În același timp, țara a exportat 2.600 MW de energie electrică către rețelele vecine.
Producție record de energie solară
La momentul menționat, capacitatea totală instantanee a producției de energie electrică din surse fotovoltaice dispecerizabile se situa la 2.319 MW, fiind cel mai mare nivel înregistrat vreodată. Acest record vine după un precedent stabilit la 2.081 MW, vineri trecut. În jurul orei 11:52, producția totală de energie era de aproximativ 6.504 MW, comparativ cu un consum de rețea de 4.900 MW.
Rolul parcurilor fotovoltaice și prosumatorilor
Din informațiile Transelectrica, parcurile fotovoltaice dispecerizabile au contribuit cu 34% din producția națională la momentul respectiv. Capacitatea instalată a acestor parcuri este de 3.300 MW, o creștere semnificativă față de anii anteriori, iar la această valoare se adaugă și cea a prosumatorilor, estimată la circa 3.400 MW.
Creștere rapidă a capacității fotovoltaice
În ultimul an, capacitatea instalată în parcurile fotovoltaice dispecerizabile a crescut cu 45%, fiind cea mai mare rată de creștere în Europa pentru 2025 față de 2024, conform asociației Solar Power Europe. În 2030, se estimează că România va avea 24.000 MW instalați doar în energia solară.
Impactul asupra prețurilor energiei
Datorită aportului mare de energie fotovoltaică și scăderii consumului din rețea în orele însorite, prețurile medii zilnice din piața spot au rămas relativ scăzute. În ziua respectivă, prețul mediu al energiei tranzacționate pentru ziua următoare a fost de 120 euro/MWh, fiind mai mic decât în alte părți ale Europei, precum centrul și vestul continentului sau Spania, și egal cu prețul din Franța.
Contextul economic al prețurilor petrolului și gazelor
Prețul țițeiului Brent a crescut brusc la aproape 120 de dolari barilul, ca urmare a unor evenimente precum numirea unui apropiat al lui Khamenei ca lider spiritual al Iranului și atacurile asupra instalațiilor petroliere din zona Golfului, inclusiv în Bahrain. Ulterior, prețul a scăzut până la 105 dolari pe baril. Ca urmare, prețul gazelor în Europa a crescut cu 30%, ajungând la 66 euro/MWh în acea perioadă.
Astfel, creșterea producției din sursele fotovoltaice și exporturile de energie au contribuit la menținerea prețurilor electrice într-un interval acceptabil, în contextul volatilității pieței internaționale a energiei.
Lasă un răspuns