Întrebat la Euronews România dacă actualul guvern va rezista, cu Ilie Bolojan ca prim-ministru, liderul UDMR a afirmat că „aceasta depinde în întregime de PNL”, subliniind că rotativa guvernamentală va reprezenta o provocare.
„Dacă PNL îl sprijină pe președintele partidului, pe Ilie Bolojan, atunci guvernul va rezista. (…) Până ce PNL îl susține pe Bolojan, acesta va continua să fie în funcție. Rotativa va avea loc peste aproximativ un an. Este o problemă. Recunosc că nu am fost de acord cu rotativa anul trecut, deoarece am anticipat-o pentru 2023. Cum? Ne-am apropiat de momentul rotativei, iar Ciucă și-a pierdut autoritatea în administrația centrală, deoarece funcționarii publici știu că vine rotativa și caută pretexte pentru a nu implementa măsurile necesare. Apoi, următorul la conducere vrea să participe la deciziile administrative, nu doar politice, deoarece consideră: „de mâine, eu sunt responsabil”. Astfel, se creează un blocaj. În 2023 am observat aceste dinamici – pe lângă faptul că noi am fost împinși pe scări în timpul rotativei și am considerat-o nefavorabilă. (…) Am avut argumente împotriva acestei practici, dar, în final, într-o coaliție, fiecare trebuie să cedeze un aspect”, a explicat liderul UDMR.
El consideră că rotativa din 2023 nu a fost în avantajul cetățenilor.
„Mai discutăm în martie sau spre sfârșitul anului despre evoluția situației în apropierea rotativei. Sunt sceptic, pentru că am mai urmărit această evoluție și nu a fost favorabilă României. Să vorbim direct: rotativa din 2023 nu a adus beneficii cetățenilor. Observați ce s-a întâmplat după 2023”, a menționat Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, indiferent de existența sau absența rotativei, „un nou prim-ministru trebuie să prezinte un program în fața Legislativului”.
„Ce va conține acel program de guvernare, în prezent, nu este clar”, a adăugat Kelemen Hunor.
Referindu-se la bugetul pentru acest an, liderul UDMR a menționat că fondurile pentru investiții sunt asigurate atât pentru atragerea fondurilor din PNRR, cât și pentru derularea proiectelor majore.
„Pe de altă parte, la capitolul cheltuieli administrative, salarii și personal, estimez un buget echilibrat. Este o situație în care suntem obligați, din păcate, să plătim dobânzile care se vor ridica, dacă nu mă înșel, la aproximativ 12 miliarde de euro sau peste 60 miliarde de lei, un nivel foarte ridicat pentru România, reprezentând în jur de 3% din PIB. Dacă nu am avea această constrângere, am putea utiliza mai eficient resursele, dar trebuie să ne achităm de obligații. Acest lucru poate fi realizat doar prin creșterea veniturilor, economii sau prin refinanțarea datoriilor. Din păcate, această povară va afecta și bugetul din 2026, fiind una dintre cele mai mari provocări financiare pentru România”, a explicat liderul.
Întrebat despre numirile directorilor serviciilor de informații, el a precizat că nu a fost implicat în discuții pe această temă.
„Nu am participat la astfel de discuții și nu pot confirma sau infirma dacă au avut loc. Ultima informație de care știu a fost din august anul trecut, când președintele a avut o ședință de coaliție cu reprezentanți ai serviciilor de informații – Daniel Zbârcea pentru SRI și Marius Lazurca pentru SIE. De atunci, nu am avut alte informații, ale mele sau din media”, a explicat Kelemen Hunor.
Lasă un răspuns