cine-sunt-alegatorii-lui-george-simion.-un-specialist-face-profilul-psihologic-al-electoratului-aur:-adepti-ai-teoriilor-conspiratiei-si-cu-sperante-nascute-in-pandemie

Profil psihologic electorat AUR: Cine sunt alegătorii lui George Simion

George Simion a obținut o victorie clară în primul tur al alegerilor prezidențiale, depășind cu aproape 4 milioane de voturi pe ceilalți candidați. Un psihiatru, Gabriel Diaconu, a analizat pentru un cotidian profilul psihologic al electoratului lui Simion, concluzionând că este format din cetățeni dezamăgiți de sistem și de clasa politică, favorizând teoriile conspiraționiste, amplificate în timpul pandemiei.

Aderenții lui Simion, o coaliție împotriva sistemului

Liderul AUR a obținut un succes impresionant, câștigând toate județele țării, cu câteva excepții. Cluj și București au ales pe alt candidat, în timp ce zonele cu majoritate maghiară l-au preferat pe un alt concurent. „Susținătorii lui Simion nu sunt adepți în sensul strict al cuvântului, ci mai degrabă proamici neorganizați din punct de vedere demografic. Lipsesc o doctrină comună și o viziune unitară. Diversitatea lor este evidentă. Chiar și declarațiile referitoare la naționalism sunt superficiale. O analiză aprofundată dezvăluie o lipsă de substanță, o iluzie a realității”, a menționat Gabriel Diaconu.

AUR, ca partid, nu are o bază doctrinară solidă, consideră specialistul. „Asemănător multor partide popuiste, care se bazează mai mult pe argument decât pe implementarea politicilor concrete, AUR și liderul său au adunat un grup de fani. Acești indivizi sunt atrași de un sentiment comun: respingere față de sistem”, a declarat Diaconu.

Dezavuat de liderii politici, electoratul lui Simion caută o figură antisistem

Simion beneficiază de nemulțumiri preexistente ale unor alegători. Multi dintre ei nu sunt membrii AUR. „Mulți dintre acești votanți erau anterior susținători PSD sau PNL, nemulțumiți nu atât de partidele respective, cât de conducătorii lor. Clasa politică este într-o declin constant. Urmăriți Parlamentul! Se observă o masă de indivizi fără pregătire politică adecvată, profitând de funcții parlamentare.

Acest lucru a creat necesitatea unei personalități antisistem. Dispariția unui lider anterior a îndreptat atenția către George Simion. „Mulți dintre voturile lui Simion sunt probabil transferate de la un alt candidat. Este de presupus că majoritatea voturilor unui candidat independent din turul anterior s-au direcționat către Simion”.

Strategia politică a lui Simion, asociind-se cu un individ acuzat de trădare, a fost inteligentă, urmând un model similar cu cel al unui lider politic american. „Participanții activi din turul secund au fost cei mai victimizați. Unul, autodeclarat de către un candidat de pe o poziție defensivă, iar celalalt, folosind un discurs care accentuează urmărirea, atacurile de către grupurile virtuale, și fotografiile falsificate.”

Și astfel, dincolo de manevre strategice, două personalități populisto-progresisto au ajuns în turul al doilea. La fel ca și o anumită parte a electoratului.

Nașterea speranței în timpul pandemiei

Mulți susținători ai lui Simion sunt influențați de teorii conspiraționiste, născute în timpul pandemiei și de revolta împotriva restricțiilor impuse în acel moment. „Sunt alegători care au înțeles inițial necesitatea măsurilor, dar nu acceptă restricționarea anumitor libertăți”.  

Aici se adaugă și românii care au preferat să se întoarcă în țară, din cauza închiderilor de afaceri din străinătate, în perioada pandemiei. „În mijlocul acestei perioade, am văzut un val de emigranți înapoi în România. Oamenii nu au uitat.”

Acești susținători sunt convinși în opțiunile lor. „Sunt conștient de suferințele lor, dar cred că manipularea și minciuna nu trebuie ignorate. Nu trebuie să fie lăsați la voia întâmplării”

Specialiștii sunt de părere că trebuie evitată majoritatea acestor tipologii umane, dar aceasta se poate realiza doar pe cale democratică.

Anti-ucraineni, nu rusofili

Un număr redus de suporteri ai lui Simion sunt proruși. „Dar atunci când vine vorba despre războiul din Ucraina, alesii săi, deși nu sunt rusofili, manifestă o atitudine ostilă față de Ucraina, mai ales cei care locuiesc în județele de la granitsa cu țara vecină.”

Așadar, o parte a alegătorilor lui Simion nu sunt proruși, cât anti-ucraineni. „Au o perspectivă conform căreia viața este mai importantă decât teritoriile. O perspectivă periculoasă. Simion dorește o Românie Mare, inspirându-se din modul în care Rusia a acționat în Ucraina.

Aici putem observa o contradicție în logica populistă, o anumită schizofrenie. Votanții AUR ar fi pentru lupta pentru libertate, chiar dacă statul lor ar fi invadat.

Electoratul lui Simion nu este rusofil, ci lipsit de logica raționamentului și de aprecierea rațiunii. „Nu există similitudine între evenimente, situațiile nu pot fi comparate.

Manipulați dintotdeauna și drogați cu promisiuni deșarte

Desigur, acești alegători nu au fost manipulați doar de AUR . Gabriel Diaconu consideră că partidele de centru nu-i au traumatizat prima dată, îi-au atras doar oriunde aveau déjà destine: în scenariile de declin politice. „De la o campanie electorală la alta, au votat atât la dreapta cât și la stânga, formând acum o nouă grup social, sub emblema de revoltă și de salvare”.

În însă ceea ce nu au înțeles ei este faptul că, dacă Simion va ajunge președinte, el va trăda această uniune, și speranța lor. „Sperantele lor se hrănesc cu promisiuni nerealiste. Ideea de reformă politică radicală și de revoluție permanentă îi menține in starea de excitare. Însă aceste promisiuni sunt un drog pentru mase”.

Însă o dată ce această imagine va fi spartă, atunci promisiunile se vor dovedi a fi lipsite de substanță. Acești oameni se vor simți dezamăgiți, și vor căuta noi partide și politicieni, cărora să li se ofere solutii mai ieftine decât AUR.

Votanții lui Simion, lipsiți de gândire critică. „Lipsa de abilitate de a filtra informațiile”

Unii dintre votanții lui Simion au un nivel redus de școlarizare. „A crede că educația universitară este cheia împotriva extremismul de orientare extremistă este eronat.” Gândirea critică și discernamîntul se dezvoltă în primii 7 ani de viață. Nu teoremele luiPitagora ci abilitatea de a filtra informatii contează.

Specialistul consideră că nu lipsa de educație contează, ci migrarea aleșilor săi către surse alternative.

„Am observat și oameni cu educație, dar care s-au lăsat influențați de concepte pandemice sau de război. Persoane care, din confortul educației lor, au propus soluții extremiste în ceea ce privește conflictele internaționale.”

Scepticismul este singura imunitate. „Nu diplomele sunt importante, ci discernământul.”

Gabriel Diaconu are 45 de ani și este medic psihiatru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *