Experții anticipează că această iarnă va fi mai caldă cu aproximativ 1,0 până la 1,5 grade Celsius față de sezonul anterior, ceea ce poate duce la o reducere a consumului de gaze atât în Europa, cât și în Asia. În România, primele prognoze ale Administrației Naționale de Meteorologie indică începutul sezonului rece cu temperaturi peste valorile obișnuite, fără a exclude totuși episoade de ger sau ninsori. Fenomenul „La Niña” poate genera surprize meteorologice în Europa.
Ziua devine mai scurtă, iar nopțile mai lungi în emisfera nordică, oferindu-ne oportunitatea de a analiza impactul acestor condiții asupra pieței energiei în perioada următoare.
Anul acesta, se observă o serie de riscuri legate de starea atmosferei în emisfera nordică, precum și în Oceanul Indian și Pacific. Aceste interacțiuni între diferite zone ale planetei sunt denumite teleconexiuni. Iată câteva dintre cele mai importante teleconexiuni și caracteristici atmosferice:
- Oscilația cvasi-bienală (QBO): Reprezintă variația vânturilor zonale din stratosfera inferioară, care se propagă treptat în jos, având o ciclicitate medie de aproximativ 28 de luni. În această iarnă, QBO se află în faza sa estică, indicând o probabilitate crescută a slăbirii curentului jet atlantic și a apariției frecvente a blocajelor atmosferice – condiții care pot prelungi perioadele de vreme rece în Europa.
- Dipolul Oceanului Indian (IOD): Asociat cu diferența de temperatură între regiunile vestice și estice ale Oceanului Indian, acest fenomen influențează precipitațiile din Europa în sezonul rece. Modelele pe termen lung indică un IOD negativ la începutul iernii (noiembrie–decembrie), ceea ce favorizează precipitațiile în sud-estul Europei.
- El Niño Southern Oscillation (ENSO): Cea mai cunoscută teleconexiune climatică, ENSO se referă la variațiile de temperatură în Oceanul Pacific, alternând între fazele El Niño, La Niña sau una neutră. În cea mai mare parte a sezonului rece, condițiile favorizează menținerea fazei La Niña, asociată cu temperaturi mai scăzute în Asia de Est și o influență indirectă asupra Europei.
- Vortexul polar: Regiune extinsă de presiune scăzută și aer rece ce se rotește în jurul polilor Terrei, mai slabă în sezonul de vară și mai intensă iarna. Un vortex polar mai slab poate favoriza valurile de frig în Europa, în timp ce un vortex robust menține aerul rece în zonele polare.
Estimări pentru o iarnă mai blândă în acest sezon
Având în vedere factorii menționați și cele mai recente prognoze sezoniere, se preconizează ca temperaturile medii din Europa să fie cuprinse între 0,5 și 1,0°C peste valorile normale ale perioadelor 2018–2024, și cu 1,0 – 1,5°C peste mediile din iarna 2024–2025.
Deși acesta reprezintă scenariul principal, există și o variantă alternativă, cu o probabilitate de circa 20%, care sugerează o iarnă mai rece cu aproximativ 1,2°C, apropiată de valorile înregistrate în sezonul anterior.
Analizând corelația dintre temperatură și consumul de energie (fără a include măsuri de eficiență energetică sau modificări structurale ale utilizării), se estimează o reducere a cererii de gaze naturale comparativ cu anul trecut, atât în Europa, cât și în Asia. Totuși, fenomenul La Niña ar putea genera surprize în Asia de Est, cu episoade de temperaturi mai scăzute decât cele anticipate.
Potențiale creșteri ale prețurilor la gaze naturale și energie electrică în decembrie
Prognozele sezoniere recente indică pentru Europa o probabilitate crescută de apariție a fenomenelor „Dunkelflaute” în luna decembrie, perioada în care solicitarea pentru încălzire este ridicată, dar producția de energie solară și eoliană scade semnificativ. Astfel de evenimente pot duce la creșteri neașteptate ale tarifelor pentru gaze naturale și electricitate, ca urmare a necesității de a suplimenta centralele termice pentru acoperirea cererii.
Un exemplu relevant este din 6 noiembrie 2024, când tarifele medii pentru electricitate au atins 231 €/MWh, atingând chiar și peste 800 €/MWh în anumite intervale orare. Zilele cu solicitări mari și producție redusă din surse regenerabile limitează, de asemenea, capacitatea sistemelor de stocare a energiei în baterii, ceea ce accentuează fluctuațiile de preț.
Situatia hidrologică are o importanță considerabilă, mai ales în Europa de Sud-Est, unde dependența de energia hidroenergetică este semnificativă. Conform ultimelor prognoze, precipitațiile peste media sezonieră vor aduce o ameliorare, întrucât rezervoarele hidro sunt în prezent la cele mai scăzute niveluri din ultimii șapte ani.
Interacțiunea dintre cererea meteorologică în Europa și Asia va influența semnificativ prețurile gazelor lichefiate naturale (GNL), precum și redistribuirea livrărilor globale de GNL, în contextul creșterii consumului în Asia.
Lasă un răspuns