Orașul București pe care îl privim astăzi este unul care nu mai tolerează scuze, ci solicită rezultate concrete. Un oraș în care investițiile nu se mai pierd în promisiuni, ci se reflectă în cartiere, infrastructură și în calitatea vieții fiecărui locuitor. Sunt încrezător într-un București modern, coerent, bine administrat — un oraș al lucrărilor realizate temeinic, nu al improvizațiilor. Un oraș bine pus la punct! Viziunea mea este simplă: capitala României trebuie să devină un oraș european în realitate, nu doar în aspirații. Aceasta presupune un transport public eficient, spații publice civilizate, amenajate și îngrijite, proiecte mature, transparente și o administrație care funcționează după reguli, nu după interese. Bucureștiul are nevoie de continuitate, strictețe și curaj în decizii. Eu sunt pregătit să continui această direcție — cu rezultate, respect pentru cetățeni și cu ambiția de a construi un oraș de care să fim, în sfârșit, mândri”, se arată în programul lui Ciprian Ciucu prezentat în 20 noiembrie.
Planuri pentru zona centrală
Ciucu afirmă că Bucureștiul necesită un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru regenerare urbană în axa Piața Unirii – Piața Victoriei, care să conecteze armonios „zonele urbane” din nord, precum Piața Lahovari, Grădina Icoanei, Piața Rosetti, Piața Sfântul Gheorghe, cu cele din sud, Centru Vechi (zona Lipscani), Piața Universității, Calea Victoriei – inclusiv piețe precum Iosif Sava, Valter Mărăcineanu, zona Sălii Palatului și până la Piața Victoriei.
„Un PUZ dedicat va restructura toate aceste zone și va propune proiecte individuale de revitalizare urbană, care să fie dezvoltate într-o logică unitară (deși cu funcțiuni și aspecte diverse) și implementate etapizat până în 2035”, afirmă Ciucu. „Bucureștiul nu are de peste un sfert de secol un Plan Urbanistic General (PUG) actualizat, iar motivul principal sunt blocajele administrative, politice și juridice”, a adăugat el.
Conceptul de „oraș-parc”
Ciucu introduce ideea de „Oraș-parc”, pe care o afirmă că a implementat cu succes în sectorul 6, și care poate fi extins în alte cartiere, colaborând eficient cu primarii de sector. „Treptat, cartierele dens populate din București vor deveni mici oaze de vegetație — cu plante perene, copaci recent plantați, băncuțe moderne și prietenoase cu mediul. În plus față de spațiile verzi, viitoarele intervenții vor include restructurări rutiere, parcări rezidențiale, iluminat, puncte de colectare a deșeurilor subterane și supraterane”, explică Ciucu în program.
Noi reguli pentru publicitate și spațiul urban
„Orașul are nevoie de reguli clare pentru aspectul spațiului public”. „În viziunea mea, Bucureștiul nu trebuie să devină o junglă de bannere, panouri improvizate și lumini țipătoare, ci un spațiu urban civilizat, ordonat și coerent, unde disciplina vizuală și respectul pentru spațiul public sunt prioritare. Voi introduce un standard de calitate pentru reclamele comercianților și pentru întregul afișaj stradal, un sistem modern, european, care păstrează identitatea orașului și reduce aglomerația vizuală. Toate firmele vor respecta reguli unitare pentru dimensiuni, poziționare, iluminare și cromatică. Panourile improvizate, cablurile atârnate, bannerele rupte, mesh-urile ce sufocă fațadele și inscripțiile kitsch vor fi eliminate treptat, conform unui calendar, cu sprijin pentru comercianți și sancțiuni reale pentru abateri”, declară Ciucu.
Plan pentru reducerea riscului seismic
„Bucureștiul nu mai poate trăi la întâmplare. Trebuie să demarăm, cu responsabilitate, cel mai important program de siguranță urbană din ultimele decenii. Suntem capitala europeană cu cel mai mare pericol seismic. În ultimele două decenii, doar câteva clădiri cu risc ridicat au fost consolidonate. Situația trebuie schimbată fără întârziere”, afirmă Ciucu.
Principalele propuneri includ crearea unui fond de expropriere și valorificare pentru cauze de utilitate publică, acolo unde consolidarea este imposibilă sau mai costisitoare decât reconstructia (cu excepția clădirilor de patrimoniu), precum și clarificarea mecanismelor pentru relocarea temporară a locatarilor și reabilitarea lor ulterioară. Acesta este abordat în trei etape:
- Faza 1 (primii 4 ani): prioritizarea consolidării clădirilor publice critice — școli, spitale, sedii administrative, plus un plan anual pentru clădiri rezidențiale cu risc ridicat.
- Faza 2 (ani 4–12): extinderea programului de consolidare la alte clădiri rezidențiale cu risc I și II, conform listelor deja existente.
- Faza 3: intervenții finale și transformarea zonelor consolidate în nucleu pentru revitalizare urbană, stimulând investiții private.
„Pentru asigurarea succesului, voi înființa un fond special, alimentat din bugetul local prin alocări anuale, precum și din fonduri guvernamentale, europene și Banca Internațională de Investiții. În plus, vom încheia parteneriate cu mediul privat în zonele unde consolidarea generează plus-valoare urbană. Fiecare intervenție majoră trebuie să devină o oportunitate: modernizarea spațiilor publice, refacerea infrastructurii, creșterea valorii zonelor prin spații verzi, mobilitate pietonală și iluminat modern, precum și stimularea investițiilor private în jurul clădirilor consolidate”, afirmă liderul liberal.
„Bucureștiul trebuie să devină un oraș sigur, previzibil și civilizat”
„Poliția Locală trebuie transformată într-o structură modernă, disciplinată, conectată la nevoile cetățenilor și rapidă în intervenții. Politica mea este clară: ordine, disciplină și respect pentru cetățean. Cu o Poliție Locală profesionistă, Bucureștiul se poate hotărî din nou un oraș în care locuitorii se simt protejați — zi de zi, în fiecare cartier”, afirmă Ciucu. El își asumă ridicarea standardelor în Poliția Locală din Sectorul 6, pentru niveluri europene și o operativitate crescută în întreaga Capitală.
„Poliția Locală are rolul să asigure un oraș curat, circulabil și ordonat, unde regulile sunt respectate. Intervenții ferme împotriva parcărilor ilegale, ocupării trotuarelor, comerțului stradal neautorizat și a deșeurilor. Campanii de disciplinare urbană: prezență vizibilă, patrule zilnice în zone aglomerate. Colaborare directă cu direcțiile de salubritate, spații verzi și mobilitate pentru intervenții coordonate”, completează candidaturea Ciucu.
Accidente rutiere: „Viziunea zero”
„Obiectivul este reducerea drastică a accidentelor grave, bazată pe principiile „Viziunea zero”. Acesta reprezintă un proiect internațional de siguranță rutieră, vizând eliminarea deceselor și rănilor grave în trafic”, propune Ciucu.
Principalele propuneri pentru siguranță rutieră includ:
– Supraîluminarea și ridicarea trecerilor de pietoni pe străzile secundare, în zonele cele mai periculoase;
– Implementarea de zone 30 km/h în jurul școlilor, grădinițelor, parcurilor și în cartierele cu densitate mare de blocuri;
– Amenajarea trecerilor cu insule de refugiu, treceri supraînălțate, iluminat dedicat și semnalizare clară în punctele cu risc ridicat;
– Instalarea de camere de supraveghere și radare fixe în zonele cu accidente frecvente, integrate în sistemul de monitorizare urbană;
– Campanii educaționale în școli și conștientizare pentru conducători, în colaborare cu Poliția Rutieră și ONG-uri specializate.
Viziunea asupra sistemului de termoficare
„Orașul are nevoie de o termoficare modernizată, predictibilă și sustenabilă. Scopul principal este reducerea avariilor, îmbunătățirea serviciilor și diminuarea pierderilor, prin investiții strategice pe termen lung. Bucureștiul dispune de al doilea cel mai mare sistem centralizat de încălzire din lume, după Moscova. Acesta a fost construit pentru cartierele create de regimul comunist și pentru industriile din jur. Întregul sistem produce energie electrică, iar agentul termic (apă caldă și căldură) rezultă ca produs secundar din răcire”, detaliază Ciucu.
Soluțiile pentru un sistem eficient includ modernizarea rețelei prin reabilitarea a încă 100 km și înlocuirea conductelor vechi cu cele preizolate, cu detectare automată a avariilor. Digitalizarea va fi realizată prin implementarea unui sistem SCADA pentru control și monitorizare pe toate punctele termice, precum și automatizarea proceselor.
El propune modernizarea surselor de energie și optimizarea producerii agentului termic prin modernizarea celor 8 centrale rămase, extinderea cogenerării la CET-ul de la Casa Presei Libere și preluarea și eficientizarea CET Grivița.
Soluții complementare includ și producția de energie verde, reducerea dependenței de gaze naturale prin instalarea de panouri solare termice pentru apă caldă pe timp cald, precum și valorificarea resurselor geotermale din zona de nord a orașului, în plan pe termen lung.
Este esențială continuarea investițiilor pentru întreținerea sistemului, având în vedere cele aproape 4.000 km de rețea de conducte. Modernizarea trebuie să fie permanentă, prin atragerea fondurilor europene, optimizarea punctelor termice și ajustarea rețelelor la consumul real, pentru reducerea pierderilor, eficientizarea și scăderea costurilor operaționale”, conchide Ciucu în plan.
Centura Verde
Ciucu afirmă că „Bucureștiul are nevoie de o protecție verde adevărată, menită să reducă poluarea, să creeze un climat urban sănătos și să conecteze populația cu mediul natural al orașului”.
„Centura Verde reprezintă un proiect strategic de dezvoltare metropolitană. Scopul principal este crearea unei rețele continue de parcuri, păduri urbane, coridoare ecologice și zone verzi protejate în jurul Bucureștiului și între sectoare. Avantajele includ reducerea poluării aerului, combaterea insulelor de căldură, creșterea suprafeței de spații verzi per locuitor și regenerarea terenurilor neutilizate urban”, explică Ciucu.
In ceea ce privește sistemul de sănătate în campanie
Administratia Spitatelor și Serviciilor Medicale București, subordonată Primăriei Capitalei, gestionează o rețea de 19 spitale, iar în ciuda bugetelor alocate, investițiile în echipamente și în infrastructură sunt realizate în clădiri vechi și improprii. În ceea ce privește siguranța la incendiu, doar 8 dintre acestea aveau autorizație din partea ISU în 2023, iar despre riscul seismic nu există date concrete, chiar dacă multe clădiri sunt vechi. Este necesară reconstrucția unor spitale pentru a asigura standarde moderne de siguranță și pentru a reduce infecțiile nosocomiale”, afirmă Ciucu.
„Bucureștiul trebuie să devină un oraș sănătos și respirabil, unde calitatea aerului este o prioritate absolută”
„Poluarea afectează plămânii, irită bronhiile, favorizează bronșitele, agravează astmul și scade capacitatea respiratorie chiar și la persoanele sănătoase. Particulele fine pătrund în sânge, afectând sistemul cardiovascular și crescând riscul de infarct și accident vascular. Pe termen lung, poluarea ajunge la nivel cerebral, influențând concentrarea și odihna. Copiii sunt cei mai vulnerabili, căci sistemul lor respirator încă se dezvoltă, iar aerul poluat favorizează infecțiile, alergiile și astmul din fragedă copilărie. Organismul uman expus zilnic la poluare își slăbește imunitatea, devenind predispus la boli respiratorii și cardiovasculare. Orașele extrem de poluate își diminuează speranța de viață din cauza acestor boli”, subliniază Ciucu.
Ați mai adăugat că „Bucureștiul trebuie să devină un oraș pentru oameni, iar politicile de mobilitate trebuie să aibă ca element central transportul public, în special metroul, tramvaiele, troleibuzele, autobuzele și transportul alternativ”.
„Mobilitatea publică este un serviciu esențial, la fel ca educația sau sănătatea. Transportul public trebuie să devină opțiunea principală pentru deplasările zilnice. Se vor crea coridoare dedicate pentru autobuze, troleibuze și tramvaie pe principalele axe — de exemplu, Balta Albă — centru, Drumul Taberei — centru, Colentina — centru — cu semaforizare prioritară. Se va extinde integrarea tarifară și informațională: bilete și aplicație unică pentru toate mijloacele de transport în comun și trenurile metropolitane, precum și parcuri de tip park&ride în zonele periferice, pentru a reduce traficul către centru”, afirmă Ciucu.
Masterplanul pentru pistele de biciclete
Ciucu menționează că „mersul pe jos și bicicleta trebuie să fie alternative sigure și confortabile pentru trasee scurte și medii”.
„Vom începe, împreună cu primăriile de sector, implementarea etapizată a Masterplanului Velo, aprobat deja în Consiliul General. Acesta prevede o rețea coerentă de piste pentru biciclete, care va conecta zonele rezidențiale cu locurile de muncă, școli și centre comerciale, fiind parte integrantă a dezvoltării urbane. Infrastructura va fi realizată conform standardelor europene, cu piste segregate acolo unde este posibil, marcaje clare și semnalizare bună, legând cartierele mari între ele și de zona centrală. Vor fi amenajate parcări securizate pentru biciclete, pentru facilitarea deplasării ultimei curse până la stațiile de metrou și tramvai, modelul fiind aplicat deja în Sectorul 6 și extins în întreg orașul”, explică programul.
Rezultatele referendumului local din 2024 vor fi implementate
Ciucu menționează că „Guvernanța Bucureștiului este fragmentată și neclară, iar cetățenii și funcționarii publici adesea nu știu cine răspunde de ce. Ce face Primăria generală față de sectoare și viceversa, nu este clar”.
„Cauzele sunt istorice. De exemplu, guvernul Năstase a redus bugetul Primăriei Municipiului București cu 20% și l-a distribuit sectoarelor, astfel încât înainte de mandatul lui Traian Băsescu, PMB primea circa 70% din fonduri pentru utilități, iar sectoarele 30%. În prezent, PMB gestionează aproximativ 50% din buget, iar celor șase sectoare le revine cealaltă jumătate, în funcție de numărul de locuitori. În ultimii ani, capacitatea administrativă a capitalei a scăzut ca urmare a schimbărilor politice și a gestionării deficitare. În același timp, administrațiile sectoarelor au devenit mai autonome, administrând mai bine anumite zone precum parcurile, bulevardele și parcările, în detrimentul centrului. Aceste diferențe sunt evidente și complexe”, explică Ciucu.
Lasă un răspuns