„Deși procesul de consultare trebuia să fie un instrument real de includere a expertizei industriei în politicile publice, în realitate, acesta s-a dovedit a fi doar un demers formal, fără consecințe practice. În ciuda numeroaselor observații transmise, a documentelor analitice solide și a discuțiilor oficiale, niciuna dintre sugestiile esențiale nu a fost luată în considerare”, se arată într-un comunicat transmis de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA).
Mai mult, APIA a avut o întâlnire directă cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, prezentând argumente detaliate și soluții concrete, inclusiv necesitatea majorării stimulului financiar pentru vehicule electrice la 27.500 lei.
„Am apreciat deschiderea și comunicarea constructivă, însă ghidul final publicat demonstrează că aceste argumente au fost ignorate. Practic, documentul rămâne identic cu versiunea inițială, ceea ce semnalează un aspect îngrijorător: părerile experților și ale pieței auto nu sunt luate în considerare în deciziile luate”, se mai arată în document.
Conform APIA, ministerul a ales să mențină nivelul stimulului financiar pentru vehicule electrice la 18.500 lei. Pe hârtie, acest lucru ar permite finanțarea unui număr mai mare de automobile.
În realitate însă, experiența ultimului an este clară: cererea a fost redusă, bugetul a rămas neutilizat, iar electromobilitatea a stagnat.
APIA atrage atenția că menținerea aceluiași nivel de susținere va duce, inevitabil, la același rezultat – fonduri blocate în conturi, în loc de automobile electrice noi pe drumuri.
Soluțiile industriei auto pentru o desfășurare optimă a programului
„De aici apare întrebarea legitimă: se dorește un program de succes sau doar bifarea unor formalități birocratice? Industria auto a prezentat o propunere clară și bine argumentată: majorarea stimulului financiar la 27.500 lei pentru vehicule electrice și pe hidrogen; alocarea a 70% din buget (140 milioane lei) pentru electrice și hibride plug-in, restul de 60 milioane lei pentru alte tehnologii. Suntem conștienți că nici în acest scenariu nu s-ar fi epuizat integral bugetul. Însă, diferența majoră este că, printr-un sprijin mai consistent, penetrarea pieței ar fi fost mult mai bună, iar electromobilitatea ar fi avut șansa de a evolua”, se mai arată în comunicatul citat.
Un alt aspect important evidențiat de APIA a fost predictibilitatea programului pe termen mediu și lung.
„Doar printr-un calendar clar și stabil consumatorii și companiile își pot planifica investițiile, iar industria își poate adapta strategiile. Ministerul a fost de acord, în principiu, că predictibilitatea este crucială și a promis discuții viitoare dedicate acestui subiect. Totuși, dacă aceste promisiuni nu se vor materializa în acțiuni concrete, încrederea industriei în dialogul cu autoritățile va fi grav afectată. Concluzia APIA? România are nevoie de un program RABLA să fie un instrument real de transformare, nu o schemă care repetă greșelile trecutului. APIA solicită un program eficient, echilibrat și hotărât, care să plaseze electromobilitatea în centrul politicilor de mediu și transport ale României.”;
Lasă un răspuns