6 decembrie 2024. Un an de la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. O decizie care a șocat, a stârnit bucurie, revolte și confuzie în rândul populației, accentuând diviziunile din societatea românească. Un capitol de istorie care, peste ani, va fi analizat în manuale și va putea răspunde, poate, la întrebarea-cheie a zilelor noastre: A avut sau nu primul tur al alegerilor din 24 noiembrie 2024 loc? Pentru al doilea tur, programat pentru 8 decembrie 2024, doar scenariile sunt posibile, deoarece acesta nu s-a mai desfășurat vreodată.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea rezultatelor primului tur al scrutinului electoral și a dispus reluarea completă a procesului electoral.
la un an de la anularea primului tur, GÂNDUL a adresat întrebarea „Cum arată România după un an de la această decizie?”
Sociologi, analisti politici, istorici, politicieni și jurnaliști au oferit răspunsuri despre starea țării, la un an de la decizia CCR care a bulversat întregul segment social și a scris o nouă pagină în istoria națională.
- Ce limitează și ce permite societății în numele democrației?
- Ce a justificat anularea alegerilor?
- Vor fi elucidate motivele deciziei CCR din 6 decembrie?
- A avut sau nu loc primul tur?
- Anularea votului, o măsură pentru protejarea democrației?
- Cum va fi redat episodul anulării alegerilor în istoria viitoare?
- A găsit România o direcție strategică?
România, între vulnerabilitate, incertitudine și răni nevindecate
- 6 decembrie 2024 – Alegerile prezidențiale au fost invalidate, au decis judecătorii CCR vineri, cu două zile înainte de turul al doilea, în timp ce diaspora începea deja să voteze. Decizia este definitivă și irevocabilă. „În temeiul articolului 146, lit. f) din Constituție, s-a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României,” au fost explicațiile oficiale ale CCR.
- Al doilea tur era planificat pentru 8 decembrie, între Călin Georgescu (22,94%) și Elena Lasconi (19,17%). Următorul candidat clasat a fost Marcel Ciolacu (19,14%).
- La un an de la decizia CCR de anulare a alegerilor, în paralel, se organizează alegeri pentru Primăria Capitalei, programate pentru 7 decembrie. (Detalii integral AICI)
Gândul a realizat, într-un material analitic, o radiografie a evenimentului din 24 noiembrie 2024, când, prin decizia instanței, candidatul Călin Georgescu și candidatul Elena Lasconi au ajuns finală, deși inițial previziunile sondajelor indicau contrar. (Material integral AICI)
La 6 decembrie 2024, CCR anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale
- „Cum arată România după un an de la anularea alegerilor?”
Ion Cristoiu: „A avut sau nu a avut loc primul tur? Pentru că, potrivit deciziei CCR, nu a avut”
„După un an de la anularea alegerilor, România rămâne o societate nedecisă, fracturată profund după perioada de destabilizare, fără o vindecare reală. Pe 6 decembrie 2024, s-a încălcat cel mai fundamental drept democratic – dreptul de a vota conform voinței alegătorilor. Nu doar că s-a suspendat turul al doilea, ci s-a anulat întregul proces electoral anterior, o situație fără precedent în istoria țării și a democrațiilor europene. Repet, nu s-a reluat niciun tur, ci s-au pus sub semnul întrebării validitatea întregii alegeri,” explică ion Cristoiu.
România, încă în convalescență după fracturarea fundamentelor democratice
Noi, de obicei, afirmăm că cetățenii nu au avut posibilitatea reală de a vota, fie pentru Elena Lasconi, fie pentru Călin Georgescu, dar nu doar aceștia sunt victimele. Victima a fost și integritatea procesului electoral. Ce este mai grav, toate evenimentele din campania electorală și din timpul scrutinului au fost uitate, ignorate de manuale și de istorie. Care va fi perspectiva asupra acestei situații?
Primul tur a fost, conform deciziei CCR, nul, însă consecințele acestor decizii rămân un mister pentru mulți. Practic, candidați precum Mircea Geoană sau Cristian Diaconescu sunt „dispariți” din reportaje și declarații oficiale, iar adevărul despre existența oficială a turului întâi devine incert. Cei care au candidat în acea etapă nu pot afirma cu certitudine că au participat la scrutin, deoarece, potrivit deciziei CCR, scrutinul și campania s-au derulat în condiții diferite de cele considerate normale, fiind în confuzie totală,” menționează Ion Cristoiu.
Ion Cristoiu, despre situația politică și electorală după anularea alegerilor
„Domnul președinte, fără să i se ceară – ne reamintește constant că alegerile au fost anulate”
„Era de așteptat ca noul președinte, pentru prima dată în postdecembrism, să înceapă mandatul într-un mod mai puțin obișnuit, și anume, într-un context de criză. În general, președinții au avut începuturi favorabile, dar au încheiat mai slab; la noi, mandatul a pornit prost și se speră ca la final să fie mai bun. M-am așteptat ca Nicușor Dan, ca și lider cu intenții bune, să fie ales pentru a repara această fractură. Însă, în loc să vindece, a amplificat această ruptură, adesea reamintindu-ne despre anularea alegerilor, chiar și fără să i se solicite,” afirmă Ion Cristoiu.
„El continuă să ne reamintească, în mod nejustificat, că pe 6 decembrie s-au anulat alegerile, chiar dacă poate toți am uitat deja. În loc să ofere speranță și un nou început, el păstrează un discurs de condamare a deciziei CCR,” adaugă publicistul.
Referindu-se la 2025, Cristoiu afirmă că, după un punct de vedere personal, acea perioadă reprezintă o premieră, de la 1990 încoace, în ceea ce privește transformările majore în regimurile de guvernare. Chiar dacă optimismul a fost pentru început, schimbarea nu pare să fi venit cu adevărat, iar situația continuă să fie tensionată. „Este o nouă tentativa de a aborda o nouă eră, dar încă nu se observă o astfel de evoluție,” concluzionează el.
- „Cum arată România la un an de la anularea alegerilor?”
Victor Ponta: „Nimeni nu a oferit explicații pentru anularea alegerilor”
„În mod clar, starea de spirit a României s-a înrăutățit după anularea scrutinului, fiind mai lipsită de speranță și fără perspectivă, deoarece nimeni nu a explicat motivele deciziei CCR. Promisiunile electoral au fost abandonate, iar politicienii au făcut contrariul așteptărilor. România este acum mai tensionată și mai dezamăgită, comparativ cu anul anterior,” afirmă fostul premier Victor Ponta.
Victor Ponta despre consecințele anulării alegerilor din 6 decembrie
- „Cum arată România la un an de la anularea alegerilor?”
Augustin Zegrean: „Motivările deciziei CCR trebuiau comunicate la momentul adoptării”
„România se află într-o stare de confuzie totală, deoarece motivele care au stat la baza deciziei CCR din 6 decembrie 2024 nu au fost făcute publice. La momentul adoptării, trebuiau fiind clare și accesibile tuturor, pentru a evita interpretări greșite și neînțelegeri,” afirmă fostul președinte al CCR.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR
- „Cum arată România la un an de la anularea alegerilor?”
Cristian Pîrvulescu: „Fără transparență în finanțarea alegerilor, nu poate fi vorba de corectitudine electorală”
„La un an după anularea scrutinului prezidențial din 2024, România se confruntă cu o criză a legitimității, alimentată de efectele dezinformării și ale intervențiilor externe. Lipsa transparenței în finanțarea campaniilor și circulația propagandei manipulate pun sub semnul întrebării corectitudinea procesului electoral. Exemple precum condamnările pentru nereguli financiare în campaniile din 2007 și 2012 subliniază această necesitate,” afirmă analistul politic.
Suppunerea ca alegerile din 2024 nu au fost corecte din cauza lipsei de claritate în finanțare reflectă o problemă majoră în democrație, fiind esențială pentru legitimitate și funcționarea corectă a procesului electoral,”
Decizia de anulare a scrutinului a fost un gest pentru protejarea valorilor democratice, însă rănile acestei acțiuni persistă. Încrederea în instituții, precum și polarizarea societății, continuă să fie provocări majore. Efectele intenționate sau nu ale războiului informațional rămân o problemă nefiresc de actuală în societatea românească, iar mecanismele de control democratic sunt puse la încercare,” a subliniat Cristian Pîrvulescu, expert în științe politice.
Politologul Cristian Pîrvulescu despre starea României după anularea alegerilor
- „Cum arată România la un an de la anularea alegerilor?”
Ștefan Popescu: „Statul român începe să internalizeze noile realități politico-geostrategice”
„După un an de la alegerile reprogramate din cauza anulării, România încă își caută orientarea strategică. Relația cu Statele Unite devine mai sporadică, iar țara pare incapabilă să-și formuleze un mesaj clar în contextul schimbării intereselor occidentale în Europa de Est,”
Specialistul în politică externă, Ștefan Popescu, evidențiază faptul că, dincolo de turbulențele interne, România începe să recunoască noile realități geopolitice, dar această internalizare are un caracter latent și încă insuficient pentru a asigura o direcție clară a politicii externe și a apărării naționale,” a explicat analistul.
Ștefan Popescu, analist de politică externă
Toni Neacșu: „După un an de la anularea alegerilor, România arată în continuare foarte slab”
„Starea actuală a României este caracterizată de multiple probleme, iar pierderea încrederii în procesul democratic constituie principala cauză. Criza de legitimitate și incertitudinea persistă, iar acest fapt afectează rapid și în mod vizibil stabilitatea națională.”
Politologul Toni Neacșu subliniază că, la un an de la anularea scrutinului, România încă se confruntă cu o serie de vulnerabilități. Cauza principală a acestei situații este, în opinia sa, pierderea încrederii în democrație, accentuată de efectele dezinformare și interferențe străine ce au subminat procesul electoral și încrederea în instituții, generând un climat de instabilitate generală.
Politologul Toni Neacșu despre starea României după anularea alegerilor
Lasă un răspuns