El a fost întrebat într-o conferinţă de presă – pornind de la discuţiile privind proiectul referitor la creşterea vârstei de pensionare, atât în Ministerul de Interne, cât şi în Ministerul Apărării Naţionale, precum şi de la informaţiile vehiculate în mass-media potrivit cărora aproximativ 25.000 de angajaţi din domeniu intenţionează să iasă la pensie – ce strategie se are în vedere în cazul unui val de pensionări şi când se va adopta acest proiect.
„Vă informez despre situaţia din dosarele Ministerului Apărării. În prezent, din cei circa 3.700 de angajaţi cu posibilitatea de a se pensiona, 75% chiar dacă au îndeplinit condiţiile de pensionare, au ales să nu se pensioneze. Suntem preocupaţi, nu forţând, ci reorganizând aceste cadre în interiorul ministerului astfel încât cei care decid să nu se pensioneze să fie stimulaţi în acest sens, nu prin constrângere, ci dacă ei consideră, iar astăzi 75% dintre ei, fără stimulente, aleg să rămână angajaţi”, a menţionat Miruţă, la Palatul Victoria.
Potrivit ministrului, „se analizează diverse scenarii”, însă „temerile vehiculate sunt nefondate”.
„Atât timp cât, fără niciun stimulent, personalul decide să continue activitatea, iar cei deja pensionaţi au observat că de la 2017 Guvernele României au decuplat creşterea pensiei de la majorarea salariului, oamenii realizează că cel mai avantajos moment pentru a ieşi la pensie, dacă nu sunt obligaţi, este când ating un venit mai mare”, a explicat Radu Miruţă.
Preocuparea este ca „modificările ce vor fi implementate, dacă vor fi, să aducă beneficii celor care se gândesc să se pensioneze, evitând dezavantajele”, a adăugat el.
„Într-o ţară (…) aflată la graniţa cu o zonă aflată în conflict armat, este contraintuitiv să reduci pensii, salarii în domeniul militar sau în Ministerul de Interne. Nu există planuri pentru reducerea pensiilor, salariilor sau modificarea criteriilor de pensionare, în ceea ce priveşte calculul pensiei”, a subliniat ministrul.
El consideră că există o anumită îngrijorare în spaţiul public, ca „zonele militare şi ale forţelor de securitate să fie transformate într-o sursă de panică sau dezinformare, pentru că aceste situaţii favorizează interesele celor ce nu urmăresc binele României”.
„Este esenţial să ţinem cont de faptul că Ministerul Apărării nu doar plăteşte salarii, ci și pensii. În cazul în care astăzi 3.700 de persoane pot ieşi la pensie, Ministerul va suporta atât cheltuielile pentru pensii, cât şi cele pentru salariile înlocuitorilor acestora, fără a reduce efectivele militare. (…) Dacă reuşim să motivăm financiar personalul să aleagă să rămână în activitate, vom menţine echilibrul între cheltuieli, fiindcă nu vom plăti simultan pensii şi salarii pentru înlocuitori. În funcţie de resursele bugetare, vom vedea cât de mulţi se vor decide să nu se pensioneze, chiar dacă au îndeplinit condiţiile, în timp ce pentru cei deja anunţaţi – circa 15.000 la MAI, 3.700 la MApN – vom evalua economia rezultată. Nu vom diminua fonduri din Sănătate sau Educaţie, ci vom aloca prioritar pentru modernizarea Armatei şi pentru remuneraţia adecvată a personalului”, a declarat Miruţă.
De asemenea, secretarul de stat Bogdan Despescu a menţionat că la nivelul Ministerului de Interne sunt aproape 15.000 de angajaţi eligibili pentru pensionare, iar principiu de bază este ca cei aflaţi în această situaţie să nu fie afectaţi.
„Menţinem dialogul cu reprezentanţii sindicatelor, am avut o primă întâlnire cu aceştia, iar în perioada următoare vor avea loc alte discuţii. Este dorinţa noastră ca personalul cu experienţă să rămână în sistem”, a afirmat Despescu.
Lasă un răspuns