Raportul ING Bank revizuiește în creștere estimările privind impactul conflictului din Orientul Apropiat asupra economiei globale și regionale, prezentând trei scenarii diferite. Conform noilor prevederi, inflația în România va atinge 9,7% în primul trimestru din 2026, urmând să ajungă la o medie anuală de 7,9%, cu o descreștere la 4% în 2027. Creșterea economică a țării va fi negativă în primele două trimestre, indicând intrarea în recesiune tehnică, înainte de a reveni moderat în ultimele trimestre ale anului.
Scenarii privind evoluția conflictului și impactul asupra piețelor
Raportul prezintă trei posibilități de evoluție a situației din Orientul Apropiat: un scenariu de bază, unul optimist în cazul unui final rapid al războiului și un al treilea în care conflictul durează mai mult, complicând situația în Strâmtoarea Hormuz și menținând un echilibru fragil în regiune.
Primul scenariu, de bază, nu prevede daune structurale la instalații de producție de petrol sau gaze, dar indică o întârziere a transporturilor de energie și alte mărfuri, fără impact structural imediat. Totuși, dacă aceste întârzieri durează suficient timp, pot avea efecte de lungă durată.
Contextul economic și prognozele pentru România
Se constată un șoc predominant de ofertă, care generează creșterea inflației și complică politica monetară a băncilor centrale. Previziunile economice actualizate indică o încetinire semnificativă pentru România în 2026, cu o scădere de 0,7% în primul trimestru și 0,8% în al doilea, urmată de o revenire moderată spre finalul anului, cu o creștere de 0,3% și 2,8%. În cazul unui trimestru I cât mai negativ, economia națională va fi în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive.
Estimările indică o creștere economică de doar 0,6% în 2026, dacă se păstrează scenariul pesimist, iar în 2027 prognoza indică o relansare de 2,8%.
Valută și piețe financiare
Perechea euro/leu a manifestat o evoluție laterală până în martie, volume semnificative de tranzacționare indicând o ofertă consistentă de euro. Cu toate acestea, aversiunea globală față de risc ar putea determina o ajustare ascendentă rapidă dacă această tendință va persista.
Prețurile petrolului au crescut semnificativ, influențată de blocajele din Orientul Apropiat, ceea ce va impinge inflația din România peste 10% în perioadele martie-aprilie. Acest fapt reduce spațiul de manevră al Băncii Naționale, care trebuie să gestioneze presiuni inflationiste fără a compromite stabilitatea cursului de schimb.
Politica monetară și piețele financiare interne
Volatilitatea cursului de schimb a crescut, semnalând o reducere rapidă a excedentului de lichiditate din leu, care a scăzut la 45 de miliarde RON în februarie. Reacțiile pieței obligațiunilor de stat au fost intense inițial, dar s-au temperat ulterior. Scenariul de bază presupune o reducere a ratei dobânzii începând din august, cu o relaxare de 75 de puncte de bază în 2026.
Tendințele indică o continuare a evoluției mai volatile a piețelor financiare, influențată de incertitudinea geopolitică și de presiunile inflaționiste.
Lasă un răspuns