Datelor INS referitoare la recesiune tehnică, reacții și analize economice
România încheie anul 2025 cu cifre contradictorii: în ciuda unor creșteri economice de 0,6%, indicatorii oficiali indică intrarea în recesiune tehnică, după ce PIB-ul a fost cu 1,9% mai mic în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din același an. Este a doua perioadă consecutivă de declin economic, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Reacțiile politice și opiniile publice asupra cifrelor
Fostul premier Marcel Ciolacu a catalogat datele INS drept o „manipulare grosolană”, susținând că acestea demonstrează „disperarea actualului premier”. El a afirmat că modificările din 2024 ale statisticii au dus la transformarea creșterii economice în recesiune pentru a masca „dezastrul economic” din mandatul fostului ministru Dominic Bolojan.
Social-democratul a precizat că scăderea de aproape 2% în ultimul trimestru, de patru ori mai mare decât estimările analiștilor, reflectă realitatea crizei economice și a criticat modul în care actuala guvernare gestionează economia, acuzând că cifrele ascund problemele reale precum creșterea prețurilor, scăderea veniturilor și închiderea firmelor.
Deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels, a reacționat, afirmând că anunțul despre recesiune era previzibil, din cauza măsurilor de austeritate fiscal-bugetară și tergiversării unui plan de relansare economică. Ea a criticat creșterile de taxe și a întrebat despre planurile de relansare economice ale guvernului, susținând că măsurile adoptate au dus la o scădere a economiei de 1,9%, însă fără o strategie clară de relansare.
Deputații din opoziție consideră că actuala situație economică nu poate fi justificată doar prin măsuri de austeritate, ci este rezultatul unor politici incoerente de ani de zile.
Analize economice și perspective pentru 2026
Consultantul Adrian Negrescu afirmă că recesiunea tehnică a devenit o realitate, rezultată din politicile fiscale „incoerente” ale guvernelor din ultimii ani. El subliniază că, în ultimii doi ani, economia a avut cinci trimestre de scădere, semnalând un trend descendent persistent.
Negrescu explică că reducerea deficitului bugetar, realizată prin creșteri de taxe, a fost o decizie care a „distrus creșterea economică pe termen lung”. El compară această abordare cu exemplul Argentinei, unde reducerea cheltuielilor fără creșteri de taxe a fost urmată de o revenire rapidă a economiei și reducerea sărăciei.
Analistul consideră că, pentru o redresare, trebuie luate măsuri de asanare a finanțelor publice, inclusiv reducerea cheltuielilor și combaterea evaziunii fiscale, pentru a evita distorsiuni în piață și pentru a sprijini mediul de afaceri. În opinia sa, reducerea TVA-ului și creșterea valorii tichetelor de masă ar putea stimula consumul și angajații.
Negrescu vede un motiv de optimism în faptul că inflația tinde spre scădere și că scăderea dobânzii de politică monetară ar putea impulsiona relansarea economică în a doua jumătate a anului 2026. El menționează semnale pozitive precum creșterea exporturilor, reluarea producției industriale și temperarea declinului comerțului cu amănuntul, indicii care ar putea favoriza revenirea la o creștere economică stabilă.
Reacții din partea politicilor și a experților
Ministrul Finanțelor afirmă că „România a reintrat pe drumul cel bun” în ziua în care INS a anunțat intrarea în recesiune. Aceasta în timp ce politicieni din opoziție, precum Năsui și Bruynseels, atribuie situația măsurilor de austeritate și reducerii deficitului, considerând că acestea au afectat grav economia.
Năsui explică că reducerea deficitului a fost făcută prin tăieri în cheltuieli și creșteri de taxe, fapt care a afectat creșterea și sustenabilitatea economică. El exemplifică cu cazul Argentinei, unde o reducere semnificativă a cheltuielilor a fost urmată de o relansare economică și scăderea sărăciei.
În contrapunct, oficialii guvernamentali susțin că indicatorii reflectă un proces de stabilizare. Aceste intervenții oficiale și reacțiile politice evidențiază divergențe majore în interpretarea situației economice a României.
Concluzii și perspective viitoare
Specialiștii subliniază că România traversează o recesiune tehnică prelungită, cauzată de politicile fiscale și de gestionarea deficitului. Deși trendul descendent poate fi schimbat, depinde de adoptarea unor măsuri raționale și echilibrate.
Privind spre 2026, există posibilitatea revenirii economice dacă inflația continuă să scadă și dacă dobânda de politică monetară va putea fi redusă. Aceste evoluții ar putea antrena relansarea activităților economice și o îmbunătățire a condițiilor de trai din România.
Lasă un răspuns