Senatul a respins în plen proiectul de lege L58/2026, destinată reformei profesiei de psiholog, considerat de inițiatori necesar pentru modernizarea sistemului. La o campanie de presiune, susținută de organizații precum APAR și Federația Română de Psihoterapie, s-a opus blocarea inițiativei, iar campania a dus la tergiversarea și invalidarea inițiativei legislative.
Contextul reformei și problemele sistemice
Proiectul viza introducerea unui examen național obligatoriu pentru introducerea în profesie și standardizarea treptei de „specialist”. Aceasta ar fi condus la creșterea responsabilității și a transparenței în conducerea colegiului profesional, precum și la modernizarea procesului decizional. În prezent, peste jumătate dintre cei aproximativ 30.000 de psihologi din România sunt în etapa de „supervizare” mai mult de șapte ani, iar o treime dintre aceștia au depășit 6-20 de ani în această fază, practică fără contract activ și încalcă deontologia.
Campania anti-proiect și impactul asupra parlamentarilor
Susținătorii legii au fost împiedicați de o campanie coordonată, menită să creeze percepția că noile prevederi ar putea elimina psihologii din profesie pe criterii medicale sau economice. S-au trimis sute de e-mailuri și s-au generat afirmații tendențioase despre eventuale pierderi de drepturi, diminuând sprijinul parlamentar pentru initiativă. Un reprezentant al Colegiului Psihologilor a declarat că întregul parlament a fost influențat de această campanie.
Rolul și influența Simonei Jardan
Veronica Jardan, condamnată pentru falsificarea de documente medicale în 2014, este percepută ca fiind motorul din spatele mișcării împotriva proiectului. A fost coautora unei petiții cu 12.500 de semnături, menită să oprească legea, iar la final, doar deputatul Adrian Solomon rămâne pe lista semnatarilor. Surse apropiate susțin că, deși și-ar fi pierdut dreptul de practică, ea continuă să coordoneze aceste mișcări din umbră.
Persoane și factori implicați în blocarea legii
Președintele Colegiului, Edmond Cracsner, a ieșit public după depunerea proiectului pentru a critica inițiativa, fiind considerat de surse ca având interese electorale. Acesta a avut o poziție contrară proiectului, iar în contextul apropiatei alegeri pentru conducerea colegiului, poziția sa părea să vizeze consolidarea sprijinului intern.
Aspecte legislative și beneficiile propuse
Proiectul includea, printre altele, introducerea unui examen național de competență, o examinare pentru trecerea la nivelul de specialist, precum și cerința unui masterat pentru practică. Beneficiile enumerate includeau eficientizarea procesului administrativ, reprezentativitate proporțională în forurile de conducere ale colegiului, opțiuni multiple de exercitare a profesiei, creșterea calității serviciilor și recunoașterea psihoterapiei ca specializare interdisciplinară.
Rezultatul și consecințele blocării legislative
Proiectul de lege nu a trecut de Senat, fiind respins cu unanimitate de voturi. Ca urmare, sistemul de reglementare al psihologiei în România rămâne același, birocratic și lipsit de transparență, fără măsuri concrete pentru a soluționa problemele sistemice identificate, precum stadiul de „supervizare” al multor psihologi.
Un alt aspect semnalat de surse este implicarea personală a Simonei Jardan în această campanie, deși ar fi fost privată de drepturile de practică. În trecut, ea și soțul său au recunoscut falsificarea rapoartelor medicale pentru a ajuta un politician, primind pedepse de închisoare și pentru aceste fapte.
Niciun alt document sau declarație oficială nu a survenit până acum pentru a modifica calendarul reformei, iar legile în vigoare continuă să mențină o profesie birocratică, cu probleme legate de deontologie și calitatea serviciilor.
Lasă un răspuns