În tradiția populară românească, anumite obiceiuri și credințe aduc noroc și speranță pentru anul care urmează. Multe dintre acestea sunt practici transmise din generație în generație, concentrate în special pe ziua de Paște și dimineața acesteia.
Se spune că nu este recomandat să dormi în prima zi de Paște pentru a evita somnul îndelungat și ghinionul. În dimineața de Paște, tradiția impune spălatul feței cu apă neîncepută, turnată într-o cană nouă. În apa respectivă, se adaugă un ou roșu, un ou alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, simboluri ale sănătății, curățeniei, prosperității și sporului.
De Paște, este considerat de bun augur să porți haine noi, semn al înnoirii și al purificării sufletului. Lumânarea adusă de la slujba de Înviere trebuie păstrată acasă și aprinsă în momente dificile, precum boli sau necazuri.În unele zone, dimineața de Paște presupune privirea într-un vas cu apă neîncepută pentru a avea vedere clară pe tot parcursul anului.
Un obicei vechi leagă sfințirea cocoșului în noaptea de Paște. În trecut, oamenii duceau păsările la slujbă, convinsi că primul cocoș care cântă va aduce noroc, sănătate și belșug. După slujbă, cocoșii erau oferiți săracilor, în semn de pomană.
Momentul debutului mesei de Paște implică consumul de ou, considerat semn de sănătate, urmat de pește și pasăre, simbolizând agilitatea și ușurința. Se crede că, dacă ciocnești ouă roșii cu cineva de Paște, veți avea un legământ și în lumea de dincolo.
Un alt obicei popular susține că păstrarea unui ou roșu timp de 40 de zile după Paște, fără ca acesta să se strice, va aduce noroc pe tot parcursul anului.
Lasă un răspuns