2025 se încheie, fiind un an marcat de multiple transformări globale. Noi conducători, reguli diferite, conflicte și tensiuni sporite. La 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, situația lumii nu reflectă speranțele generale ale anilor ’40, cum a preconizat generalul american McArthur în discursul de atunci, la semnarea capitulării Japoniei în fața Aliaților.
Istoria nu a adus încă o lume echitabilă și pașnică, în condițiile în care NATO devine tot mai fragilă: Washingtonul se distanțează de Europa. Uniunea Europeană devine tot mai vulnerabilă în fața axei autocratice ”CRINK” (China-Rusia-Iran-Coreea de Nord), ce acumulează influență.
Recapitulare a anului 2025
Miliardarul republican Donald Trump a revenit la Casa Albă, cu o agendă mai conservatoare (Project 2025) și o atitudine mai dură față de opozanți. Statele Unite au fost excluse din organizații internaționale și acordul pentru climă de la Paris. Palatul prezidențial a fost redecorat și modernizat.
Cetățenii a 17 țări considerate „periculoase” pentru siguranța americanilor nu mai pot intra în SUA.
Depunerea jurământului de către Donald Trump pentru cel de-al doilea mandat ca președinte al SUA
Miliardarii din sectorul tehnologic și presa liberală îl „„menajează”, chiar și în cazul celui mai mediatic scandal al anilor 2020, legat de Jeffrey Epstein, în care apar personalități importante.
Trump afirmă că a restabilit pacea mondială în doar un an, încheind „8 conflicte” prin acorduri de pace mediate. Însă, armistițiile au fost încălcate în unele zone, iar ostilitățile au fost reluate: Războiul din Fâșia Gaza, conflictul dintre Cambodgia și Thailanda, după armistițiul de la Kuala Lumpur, precum și disputa dintre Pakistan și India pentru Kashmir pare departe de rezolvare, în timp ce premierul Narendra Modi achiziționează arme de la Putin, iar Trump vinde echipamente aeriene către guvernul de la Islamabad pentru peste 600 de milioane de dolari.
Trump a atacat trei centrale nucleare din Iran (pentru prima dată când SUA bombardează teritoriul iranian) și plănuiește operațiuni militare în Venezuela, Columbia și Mexic pentru combaterea traficului de droguri și migrației ilegale. El consideră că merită Premiul Nobel pentru Pace. La finalul anului, a lovit precis și baze ISIS din Siria și Nigeria. De asemenea, a atacat mai multe nave suspectate de trafic de droguri în Pacific și Caraibe. Peste 100 de traficanti au fost uciși. Trump a dat un ultimatum președintelui venezuelean Nicolas Maduro: să părăsească țara.
„Metodele preferate” ale lui Trump în soluționarea conflictelor sunt: tarifele vamale, embargourile, reducerea finanțării partenerilor strategici, sancțiunile și atacurile la distanță.
Președintele afirmă că a ieșit din criza economică cauzată de fostul administrativ al lui Joe Biden și democrați. În timp ce el vorbește despre relansare economică, milioane de americani reclamă creșterea costurilor la alimente, locuințe și riscul de pierdere a asigurărilor medicale, mai ales după o „închidere federală” extinsă și politici tarifare dure. Rezultatul acțiunilor sale? Pierderi pentru democrați în alegeri locale în Virginia, New Jersey și New York. Însă, un primar musulman, Zorhan Mamdani, a fost ales în cea mai mare metropolă a SUA.
O societate în confuzie
Parțial, Trump are dreptate în câteva critici antagonizate față de predecesorul său: administrația Biden nu a reușit să își îndeplinească promisiunile și a polarizat mai mult societatea americană. Biden a promovat o agendă progresistă, extrem de radicală, incompatibilă cu stilul de viață, convingerile și tradițiile a 77 milioane de votanți care l-au susținut pe Trump. Nerealizarea în conflictele din Ucraina a prevenit cel mai sângeros război european de după 1945.
Există observații conform cărora Biden, rănit de unele gafene, a devenit simbolul slăbirii influenței SUA, în timp ce inflația a atins 9% în 2022. La alegerile din 5 noiembrie 2024, majoritatea votanților i-au acordat o nouă șansă lui Trump și politică sa dură privind migrația ilegală, protecția mediului, impozitele și birocratia de stânga, susținută de vicepreședinta Kamala Harris.
Chiar și în mandatul său, „accesibilitatea” devine tot mai folosită—probabil oglindind dezbaterea privind “migrația”, “libertatea de exprimare”, “dreptul la arme” sau “traficul de droguri”. În același timp, termenii precum „AI Slop” și „Brain rot” și „6-7” sunt tot mai frecvent întâlniți printre tineri.
Anul în curs a adus discuții despre impactul automatizării și al inteligenței artificiale pe piața muncii.
Pe de altă parte, Trump crede că Putin urmărește „pace” în ciuda unor indicii contrare, iar liderii europeni sugerează că Kremlinul vizează un conflict cu NATO pentru a recâștiga statutul de superputere și a revizui granițele istorice ale Rusiei.
Stresul nu afectează doar Occidentul: în unele state africane, precum Tanzania, conflictele revin, iar America de Sud riscă să fie scena unui conflict interstatal după trei decenii de pace, dacă Trump decide să atace Venezuela și alte state aflate în conflict cu cartelurile narcotice. Incidentele recente din Australia evidențiază creșterea antisemitismului.
Uniunea Europeană devine din ce în ce mai divizată, mai ales în urma discuțiilor referitoare la activele rusești confiscate și lipsa pregătirii militare în fața agresiunii Moscovei. În plus, din cauza insuccesului în negocierile de pace din Alaska, Trump a sancționat industriala petrolieră rusească pentru a presa Kremlinul.
China capătă rapid statutul de lider global, Iranul face pași în domeniul balistic, iar scenariul internațional devine din ce în ce mai instabil, în timp ce miliardari precum Elon Musk înmulțesc averile. Nu reflectă imaginea optimistă promovată de Trump în campania electorală din 2024, adresată alegătorilor de clasă mijlocie, nemulțumiți de creșterea costurilor.
Sursa foto: Profimedia images
Orientalismul occidental este marcat de deznădejde și întărire a segmentelor radicale. Valorile tradiționale și standartele morale sunt tot mai neglijate într-o perioadă dominată de ideologii opuse: conservatorism naționalist vs progresism extrem.
Papa Francisc, cu o abordare mai progresistă față de predecesorii săi, a decedat la începutul perioadei pascale, iar Papa Leon al XIV-lea încearcă să adopte o postura moderată.
Încă trăim „epoca 2020”
Deși pandemia de COVID-19 s-a încheiat, în 2025 lumea încă resimte „sindromul anului 2020”. Statele Unite se confruntă cu automatizarea și tranziția de la sistemul liberal tradițional la cel conservator post-Woke (reînviind stilul vechi al Coca-Cola și reclamele cu celebrități în blugi, ce pot genera conflicte rasiale online).
Asia tinde să devină centrul dominant al geopoliticii secolului XXI. Africa continuă procesul de recuperare post-decolonizare, însă unele națiuni sunt în criză cronică. Orientul Mijlociu rămâne un focar de conflicte. În plus, America Latină pare pe cale de destabilizare, dacă Trump va decide să atace Venezuela și alte țări cu activități ilegale de droguri. Recent, în Australia, a avut loc un masacru care subliniază pericolul antisemitismului crescând.
În strategia sa, Europa se rearmă după perioade de politică permisivă, regulamentele social media devin mai restrictive și se acordă sprijin grupurilor minoritare sexuale.
Lasă un răspuns