Premierul Ilie Bolojan a publicat în urmă cu o seară în Monitorul Oficial trei hotărâri de constituire a unor grupuri de lucru și comitete, în funcție de interesele și prioritățile sale politice. Primul grup vizează domeniul Justiției. Prin decizie a premierului Bolojan, liderul PNL și șef al Executivului a fost constituit, organizat și s-au stabilit responsabilitățile „comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în sectorul Justiției”, conform solicitărilor susținătorilor USR/Rezist. 

Al doilea grup de activitate înființat de Ilie Bolojan are ca obiect implementarea principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat – Reforma 9, iar al treilea se referă la organizarea și modul de funcționare a grupului de lucru pentru îmbunătățirea conectivității transfrontaliere.

După publicarea documentarului controversat despre starea justiției din România de către Recorder, tabăra „Rezist” s-a mobilizat instantaneu, au fost declanșate proteste – care, totuși, nu au avut prezența a „zeci de mii de persoane”, așa cum s-a anticipat – iar Ilie Bolojan, prim-ministru, a anunțat intenția de a crea un grup de lucru pentru analizarea legislației din domeniul justiției. 

Organizațiile civice „Declic”, „Inițiativa România” și „Corupția ucide” au solicitat lui Bolojan să modifice legislația de profil, iar premierul României a considerat că înființarea unui „grup de lucru” ar reprezenta metoda optimă de acțiune.

• Vineri – 19 decembrie 2025 – în Monitorul Oficial au fost publicate deciziile premierului referitoare la înființarea a trei grupuri de lucru, nu doar a celui destinat reformei legilor justiției.
• În stilul „noaptea ca hoții”, premierul Ilie Bolojan a semnat rapid trei hotărâri, iar România are acum mai multe „comitete de lucru”.

Decizia de constituire a comitetului pentru modificarea legislației din domeniul justiției

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din sectorul Justiției este condus de reprezentantul Cancelariei premierului, iar din comitet fac parte reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului de Justiție.

Conform acestei decizii, Comitetul va propune „măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței procesului judiciar, în conformitate cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept”.

Nu sunt încă clarificate tipurile de măsuri propuse, modul de garantare a imparțialității și eficienței în justiție, însă grupul de lucru poate demara „activitatea”.

Comitetul Interministerial pentru susținerea implementării „reformei 9”

Cel de-al doilea grup de activitate înființat „noaptea, ca hoții” de către premierul Bolojan este Comitetul Interministerial pentru încurajarea implementării reformei 9.

• Hotărâre privind organizarea și funcționarea Comitetului Interministerial pentru sprijinirea reformei 9 – Îmbunătățirea metodologiei de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul companiilor de stat din componenta 14 – Buna guvernanță conform Planului Național de Redresare și Reziliență.

Hotărâre privind înființarea și funcționarea Grupului de lucru pentru îmbunătățirea conectivității transfrontaliere

Pentru al treilea segment, s-a constituit și un al treilea grup – Grupul de lucru pentru optimizarea conectivității transfrontaliere.

Fundația Declic și Funky Citizens convocate de Bolojan pentru revizuirea legislației din justiție

După apelurile la protest și exprimarea poziției civice, organizațiile Declic și Funky Citizens își vor trimite experți în grupul de lucru al Guvernului pentru reformarea legilor justiției.

• Cele două organizații anunță participarea unor specialiști în domeniul juridic, pentru a contribui la procesul de modificare a legislației, în mod transparent și benefic pentru cetățeni.
• De asemenea, susțin că vor include în discuții și semnăturile a aproximativ 200.000 de persoane obținute prin petiții online.

Nu se cunosc încă identitatea experților în justiție, însă reprezentanții acestor organizații exprimă un entuziasm optimist în privința procesului de reformare legislativă.

Rolul și responsabilitățile comitetului pentru modificarea legilor justiției

Art. 1. — (1) Se înființează Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din secorul justiției, un organism consultativ fără personalitate juridică.

• (2) Conducerea este asigurată de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului, care va ocupa funcția de președinte.
• (3) În comitet vor fi membri permanenți, reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției.
• (4) La ședințele comitetului pot fi invitați reprezentanți ai altor autorități, instituții publice, organizații civile sau internaționale, la decizia prim-ministrului.

Art. 2. — (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în cadrul Comitetului pot fi înființate grupuri de lucru specializate, formate din experți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției, precum și din invitați speciali desemnați în funcție de necesitate.

• (2) Participarea la ședințele comitetului sau ale grupurilor tehnice poate include și reprezentanți din alte entități relevante, atât din țară, cât și din străinătate.
• (3) Membrii și experții pot fi asistați în întâlniri de specialiști din diverse instituții.

Art. 3. — Atribuțiile principale ale Comitetului includ:

• a) Analizează impactul legislației din domeniul justiției, adoptată în 2022, precum Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judecătorească, precum și alte acte relevante;
• b) Debatează și evaluează opiniile organizațiilor reprezentative ale judecătorilor, procurorilor și ONG-urilor referitoare la structura și funcționarea sistemului judiciar;
• c) Organizează vizite și dialoguri cu reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor naționale și internaționale ce activează în domeniul justiției;
• d) Solicită seturi de opinii de la entități cu competențe în sectorul juridic;
• e) Prezintă rapoarte de progres privind statusul și măsurile de implementare;
• f) Propune Măsuri pentru garantarea independenței și imparțialității sistemului judiciar, în concordanță cu standardele naționale și internaționale privind statul de drept.

Art. 4. — (1) Ședințele Comitetului au loc ori de câte ori se consideră necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei prim-ministrului.

• (2) Pot fi organizate fie în format fizic, fie online, fiind conduse de reprezentantul sau de un delegat al său.
• (3) Procesele-verbale sunt întocmite de specialiști din cadrul Ministerului Justiției sau din Cancelaria prim-ministrului.

Art. 5. — (1) Recomandările se adoptă în unanimitate, fiind realizate pe baza consensului membrilor. În caz de divergență, variantele vor fi tratate și transmise prim-ministrului pentru decizie, după analiză comparativă.

• (2) Recomandările finalizate sunt comunicate autorităților competente pentru inițierea proiectelor normative sau a măsurilor administrative corespunzătoare.
• (3) Comunicare publică se face doar de către prim-ministru sau de persoanele desemnate de acesta.