Rezultate sondaj curs: 63% dintre români anticipează scăderea nivelului de trai în 2026, Călin Georgescu ocupă primul loc în preferințe încredere

Nivelul de încredere al populației în principalele personalități politice rămâne redus, fără ca vreun lider să depășească pragul unei susțineri majore, indică un sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS în ianuarie 2026.

Sondajul realizat de CURS la scară națională în ianuarie 2026 relevă un climat social caracterizat de pesimism, lipsă de încredere și perspective economice negative. Rezultatele confirmă nemulțumirea publicului exprimată la sfârșitul anului 2025, cu accent pe percepțiile privind direcția țării și nivelul de trai. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion reprezentativ de 1067 de respondenți, adulți rezidenți în România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate între 14 și 23 ianuarie 2026, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer).

Care este percepția românilor despre direcția în care se îndreaptă țara lor

Percepția cetățenilor asupra direcției în care evoluează România rămâne predominant negativă. Aproape 76% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 19% consideră că progresul este unul pozitiv. 5% nu și-au exprimat o opinie clară. Aceste rezultate reflectă un sentiment general de frustrare și lipsă de încredere în viitorul național.

Percepția românilor despre încrederea în liderii politici

Încrederea în personajele politice principale continuă să fie scăzută, fără ca vreunul dintre aceștia să beneficieze de susținere majoritară. Călin Georgescu este apreciat pozitiv de 36% dintre respondenți, în timp ce 60% au opinii negative. George Simion și Dan Nicușor au rezultate similare, cu 32%, respectiv 31%, în timp ce Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt respinși de peste 70% dintre participanți. Diana Șoșoacă se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere, de 80%. În cazul unor personalități precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, vizibilitatea la nivel național este limitată, fiind înregistrate procente semnificative de necunoaștere.

Percepția asupra încrederii în instituțiile publice

Românii au o opinie favorabilă asupra instituțiilor non-politice, precum Armata, Biserica și Serviciile de Salvare, care se bucură de un nivel ridicat de încredere, între 61% și 80%. În schimb, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate predominant negativ, cu 75% dintre respondenți care resping Parlamentul și Justiția, iar Guvernul și Curtea Constituțională fiind respinse de 73%. Președinția are un nivel de neîncredere de 67%, ceea ce indică o ruptură semnificativă între cetățeni și instituțiile politice.

Alegerile parlamentare și intenția de vot

În cazul unui scrutin parlamentar programat pentru duminica următoare, AUR ar obține 35% din voturi, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 18%. USR ar strânge 10%, iar UDMR și SOS România ar aduna câte 5%. Alte partide politice ar reuni împreună 2%. Aceste date evidențiază o fragmentare politică semnificativă, precum și un procent notabil de susținători ai formațiunilor percepute ca alternative la sistemul politic actual.

Așteptări privind evoluția economică și standardul de viață în 2026

Perspectiva economică pentru anul 2026 este una predominant negativă. 63% dintre respondenți anticipează deteriorarea condiției economice și a nivelului de trai comparativ cu 2025, în timp ce 29% se așteaptă la o stabilizare. Doar 7% speră la o îmbunătățire, iar 1% nu are o opinie clară. Aceste rezultate evidențiază o stare de pesimism economic generalizat în rândul populației.

Perspectiva asupra prețurilor în 2026

Percepția asupra evoluției prețurilor este extrem de pesimistă. Aproximativ 56% dintre români prevăd creșteri semnificative ale prețurilor în 2026, iar 34% se așteaptă la creșteri moderate. Doar 7% consideră că prețurile vor rămâne stabile, iar niciun respondent nu anticipează scăderi. Un procent mic de 3% nu și-a exprimat o opinie clară.

Opinția românilor despre reunificarea Republicii Moldova cu România

Într-un eventual referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți ar vota favorabil, iar 37% s-ar opune. 7% nu și-au exprimat o poziție clară. Acest indicator evidențiază o polarizare majoră în rândul populației despre subiectul reunificării.