„Raportul WEF 2025 indică o creștere a îngrijorării pe termen scurt: fenomenele meteorologice extreme și poluarea afectează deja comunitățile din întreaga lume, iar necesitatea adoptării unor măsuri imediate devine tot mai presantă (…) Riscurile de mediu au dominat constant clasamentul global al pericolelor pe o perioadă de 10 ani, începând din 2006, schimbările climatice fiind considerate cea mai vizibilă modificare sistemică în curs.
Printre principalele preocupări de mediu se numără modificările critice ale ecosistemului terestru, evenimentele meteorologice extreme, penuria de resurse și poluarea. În 2026, riscurile de mediu continuă să fie percepute ca amenințări majore pe termen lung, în special pe orizontul de 10 ani. Cu toate acestea, raportul evidențiază o schimbare semnificativă în prioritățile de evaluare a riscurilor pe termen scurt, unde acestea își pierd importanța în favoarea riscurilor geopolitice, geo-economice și sociale”, explică specialiștii.
Conform raportului, fenomenele climatice extreme s-au plasat printre primele șase riscuri încă din 2014 și au ocupat primul loc în 2024, ca urmare a frecvenței, gravității și costurilor crescute, impactând în mod special comunitățile vulnerabile.
„În 2026, riscurile climatice rămân importante la nivel global, însă coboară în ierarhia riscurilor imediate comparativ cu anii precedenti. Această tendință reflectă faptul că, deși impactul lor este recunoscut, atenția liderilor mondiali este din ce în ce mai concentrată asupra crizelor percepute ca având un potențial mai imediat de destabilizare politică și economică”, menționează analiza.
În ceea ce privește clasamentul, modificările critice ale ecosistemului terestru au urcat de pe locul 21, în 2013, în top 5 în mod constant din 2014, și sunt menținute în categoria riscurilor sistemice profunde, ocupând poziția a treia în clasamentul riscurilor pe termen lung.
Pierderea biodiversității a înregistrat cea mai semnificativă creștere, trecând de la locul 37 în 2009 la poziția a doua în 2025, menținându-se în acest rang și în 2026.
În domeniul poluării, datele centralizate indică faptul că 92% dintre decese sunt legate de această cauză. „Riscurile sunt concentrate în anumite zone, afectând în special comunitățile marginalizate situate în apropierea surselor de emisii – zone industriale sau depozite de deșeuri – ceea ce amplifică inechitățile în sănătate și agravează situația economică a localităților”, afirmă experții.
Dacă în 2025, poluarea era considerată o urgență ignorată, ce necesita intervenții imediate, urcând patru poziții și ocupând locul 6, fiind printre cele mai mari riscuri pe termen lung după o creștere constantă de la sfârșitul anului 2009, în 2026, această problemă a scăzut de pe poziția a șasea pe locul nouă în clasamentul pe doi ani, toate riscurile de mediu înregistrând scăderi atât în poziție, cât și în scorurile de severitate.
Raportul evidențiază clar că „a avut loc o schimbare radicală a preocupărilor legate de mediu”, iar această deprioritizare este cu atât mai paradoxală cu cât, pe termen lung, poluarea își păstrează importanța, fiind poziționată pe locul 10. Inițiativele pentru reducerea poluării rămân subfinanțate, fiind alocate mai puțin de 1% din fondurile internaționale de dezvoltare pentru acest domeniu în perioada 2015-2021.
Din perspectiva riscurilor economice, în 2026, recesiunea economică a urcat opt poziții, până pe locul 11, inflația a ajuns pe poziția a 21, iar spargerea bubblelor speculative a înregistrat o creștere de șapte poziții, ocupând locul 18, conform analizei din raportul InfoClima.
Lasă un răspuns