Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România a pierdut 231 de milioane de euro din fonduri europene, acuzând Curtea Constituțională că nu a avizat legea pensiilor speciale. În același context, premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare CCR în care solicită o decizie privind pensiile speciale și jalonul 215, atribuind responsabilitatea pentru pierderea fondurilor instituției judiciare. Avocatul Toni Neacșu contrazice aceste afirmații, explicând că situația nu are legătură cu pensiile magistraților și criticând procedura și motivele invocate de Guvern.
Declarațiile ministrului și explicațiile oficiale
Dragoș Pîslaru a declarat joi că România consideră „pierdute” cele 231 de milioane de euro din fonduri europene. El a acuzat Curtea Constituțională că a blocat promulgarea legii pensiilor speciale, ceea ce a dus la nulitatea proiectului și, implicit, la pierderea fondurilor. Pîslaru a evitat să precizeze că pensiile magistraților reprezintă doar 2,5% din totalul pensiilor speciale și că reducerea acestora ar însemna circa 10% din cele planificate pentru reformă.
El a menționat că, în condițiile în care legea nu a fost promulgată până la 28 noiembrie, Comisia Europeană consideră acest fapt drept cauză a pierderii fondurilor, întrucât România nu a putut demonstra îndeplinirea jalonului. Pîslaru a spus că, odată cu această situație, România nu mai poate anunța oficial Comisia Europeană despre finalizarea reformei.
Bineînțeles, ministrul a adăugat că prim-ministrul Ilie Bolojan va informa CCR-ul când reforma va fi finalizată, iar autoritățile vor putea să confirme finalizarea jalonului pentru fondurile europene.
Scrisoarea premierului și reacția Guvernului
Ilie Bolojan a transmis vineri o scrisoare către Curtea Constituțională, în care cere o decizie urgentă asupra pensiilor speciale și a jalonului 215. În text, acesta reafirmă că România pierde 231 de milioane de euro și acuză CCR de responsabilitate pentru stagnarea reformei, fără a explica însă în detaliu procesul care a condus la această situație.
Guvernul invocă Articolul 148 din Constituție, referindu-se la obligațiile statului față de Uniunea Europeană, pentru a justifica partea de responsabilitate ce îi revine. În realitate, avocațul Toni Neacșu explică că această prevedere nu se aplică în cazul Curții Constituționale, ci doar autorităților precum Guvernul și Parlamentul, ceea ce face invocarea acesteia eronată și ilegală.
Neacșu susține că gestul Guvernului de a trimite o scrisoare CCR reprezintă o formă de presiune, încercând să transfere propria responsabilitate asupra magistraților. El subliniază că situația nu are legătură cu pensiile magistraților și consideră inițiativa ca fiind o manevră de a distrage atenția de la incapacitatea Guvernului de a realiza reformele necesare.
Contradicții și interpretări legale
Avocatul explică că invocarea Articolului 148 privind obligațiile față de UE este eronată în contextul pensiilor speciale și al deciziei CCR. Acesta detaliază că această prevedere se referă la Guvern și Parlament, nu la Curtea Constituțională, și că gestul Guvernului de a arunca responsabilitatea asupra acesteia este nefondat.
Neacșu mai argumentează că, în conformitate cu legea, responsabilitatea pentru neimplicarea în reformă revine în principal Executivului, fiind contraproductiv ca această responsabilitate să fie transferată juridic asupra Curții. El consideră că acțiunea Guvernului este o încercare de a evita propriile responsabiilități.
Reacția avocatului reflectă o poziție fermă în fața acuzațiilor și acuză că motivele invocate pentru pierderea fondurilor sunt în mare parte false și în scop politic.
Contextul european și implicațiile pentru România
Comisia Europeană consideră, conform documentelor oficiale, că jalonul 215 nu a fost îndeplinit până la termenul limită din 28 noiembrie, cauzând pierderea de 231 milioane de euro. În așteptarea unei decizii oficiale, între timp, această sumă este prinsă în situație de pierdere pentru România, iar autoritățile încearcă să justifice această situație prin acuzații lipsite de fundament.
Până în prezent, Comisia Europeană nu a transmis oficial rezultatele evaluării, iar decizia finală va fi luată după 11 februarie 2026, moment în care se așteaptă comunicarea oficială.
Este clar că această situație a generat un conflict politic și legal, fiind folosită ca un argument pentru blocaje în procesul de reformă și pentru justificarea unor acțiuni Guvernamentale.
Lasă un răspuns