România se află în prezent la limita inferioară a categoriei de rating recomandate investițiilor, având un scor BBB- cu perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că țara este considerată încă sigură pentru investitori, dar orice deteriorare a indicatorilor fiscali poate duce la retrogradare.
Starea actuală a rating-ului și perspectivele de menținere
Experții consideră că România va menține cel mai probabil rating-ul actual, în baza cifrelor din ultimele luni care confirmă o tendință de consolidare fiscală. Analiștii subliniază însă că în trimestrele următoare, menținerea rating-ului va depinde de modul în care țara gestionează echilibrul între politica fiscală și creșterea economică.
Ionuț Lianu, șeful Trezoreriei CEC Bank, a spus că, dacă situația fiscală se va mantiene stabilă, este posibil ca rating-ul să rămână neschimbat. El a afirmat că această stabilitate va depinde de modul în care România va gestiona echilibrul între consolidarea fiscală și creșterea economică, fiind cheie consolidarea fiscală în evaluare.
Economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, a precizat că România are șanse mari să păstreze rating-ul BBB- cu outlook negativ, în condițiile îmbunătățirii situației deficitului bugetar. El a menționat că creșterea investițiilor și fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, contribuie la această perspectivă.
Evoluția deficiturui bugetar și fondurile europene
Situația deficitului bugetar se îmbunătățește, iar creșterea colectărilor fiscale și majorarea taxelor sunt factori care sprijină această tendință. În plus, investițiile finanțate din fonduri europene, inclusiv cele din cadrul PNRR, fondurile de coeziune și programul SAFE, sunt considerate catalizatori pentru atingerea unui record de intrări de fonduri în 2023.
Aceste măsuri și performanțe bugetare contribuie la evitarea unui downgrade în categoria „junk” de către agențiile de rating.
Riscurile în context politic și economic
Analistii avertizează însă asupra riscurilor generate de stabilitatea politică precară și de starea de stagflație a economiei. Tătaru a spus că recesiunea actuală nu constituie, deocamdată, un pericol pentru rating, dacă se va continua corecția deficitului fiscal.
El a adăugat că un eventual episod de criză politică ar putea amplifica recesiunea, influențând condițiile de finanțare și agravând situația economică, cu efecte negative asupra investițiilor și consolidării fiscale.
Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a menționat că, până vineri, când urmează ședința agenției de rating S&P, este probabil ca rating-ul României să fie menținut, dacă nu apar evenimente neașteptate.
Perspectiva agenției de rating și situația politică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a remarcat recent că perspectiva României a fost ridicată la poziția „pozitiv” de către agenția japoneză de rating. El a reamintit că măsurile fiscale implementate și deciziile agențiilor de rating influențează poziția internațională a țării.
Nazare a afirmat că, dacă aceste tendințe vor continua, este posibil ca agențiile de rating internaționale să recunoască progresul României pe plan fiscal și economic din toamnă.
Primii indicatori și riscuri majore
Principala vulnerabilitate a țării rămâne deficitul bugetar, urmat de creșterea datoriei publice și costurile de finanțare ale acesteia. Factori politici, precum instabilitatea din sistemul politic, sporesc incertitudinea în privința rating-ului.
România este menținută în categoria investițiilor de creșterea economiei, susținută de fondurile europene, sistemul bancar bine capitalizat și nivelul relativ scăzut al datoriei publice față de media UE.
Un downgrade sub BBB- ar avea consecințe negative precum creșterea costurilor de închirieri pentru stat, retragerea unor investitori institucionali și impactul asupra cursului de schimb. Acest scenariu, deși mai puțin probabil în scurt timp, continuă să reprezinte un risc dacă dezechilibrele fiscale și politice persistă.
Lasă un răspuns