România are, în această iarnă, cel mai mare preț la gaze din Europa de Est, conform datelor oficiale. Premierul Ilie Bolojan a anunțat prelungirea schemei de plafonare a prețurilor, pentru o durată de cel puțin un an, posibil până în 2027, introducând un mecanism de „preț administrat”, ca soluție tranzitorie spre liberalizarea completă a pieței de energie.
Prețurile gazelor în România comparativ cu vecinii
În 2025, prețul final pentru populație la gazele naturale în România este de 0,062 euro/kWh, iar ponderea importurilor de gaze este de 7%. În comparație, Ungaria are un preț de 0,031 euro/kWh cu 85% gaze din import, iar Slovacia înregistrează un preț de 0,055 euro/kWh, cu 95% gaze din import. Conform analizei realizate de Asociația România Inteligentă, țările vecine, cu o dependență de import de 85-95%, înregistrează prețuri mai mici pentru populație decât România, chiar și sub plafonarea actuală.
Impactul tranziției la preț administrat
Premierul a anunțat că, în perioada de tranziție, prețurile gazelor vor fi administrate pe lanțul de producție, distribuție și furnizare, aplicându-se tuturor consumatorilor casnici și centralelor termice (CET-uri). Pentru consumatorii non-casnici, însă, prețurile vor fi lăsate la nivelul pieței, ceea ce va introduce liberalizarea și va crea distorsiuni.
Conform specialiștilor, această măsură favorizează anumite categorii de jucători în detrimentul altora și va duce la transferul costurilor către consumatorii non-casnici, adică companii și alte entități industriale. Plafonarea prețurilor pentru toți consumatorii casnici, indiferent de venituri, va menține un preț fix, chiar și pentru cei cu venituri de peste 3.000 euro lunar.
Relevanța datelor despre prețurile din regiune
Datele oficiale arată că, deși România are o pondere de doar 7% a gazelor importate, prețul pentru populație rămâne cel mai ridicat din regiune. În 2025, prețurile pentru populație sunt de 0,031 euro/kWh în Ungaria și 0,055 euro/kWh în Slovacia, în timp ce în România, prețul este de 0,062 euro/kWh.
Acest fapt indică faptul că reducerea prețurilor prin creșterea producției interne, estimată să acopere circa 7% din necesarul de import, nu poate explica diferențele de preț.
Riscuri și consecințe pentru economie
Specialiștii avertizează că stabilirea administrativă a prețurilor va distorsiona piața și va genera costuri suplimentare pentru anumite categorii de furnizori și consumatori. Costurile alocate de consumatorii companii nu vor fi suportate doar de aceștia, ci vor fi transferate și către utilizatori casnici.
Declarațiile oficiale indică faptul că această abordare are ca scop asigurarea stabilității tarifelor pentru un an, dar expertiza sugerează că economia riscă să suporte pierderi în cazul în care fluctuațiile de pe piață nu sunt corect gestionate.
Perspectiva asupra necesității exploatării de gaze din Marea Neagră
Premierul Bolojan afirmă că exploatarea gazelor din Marea Neagră, planificată pentru 2027, va contribui la reducerea prețurilor gazelor consumatorilor români. În discursul său, premierul sugerează că importurile fac gazele mai scumpe în România, fiind contrazis în acest punct de oficiali din Cabinet, care au declarat că, în această iarnă, importurile nu au fost cauza principală a creșterii facturilor de energie.
Context și perspective pentru consumatori
Facturile de gaze pentru români în ianuarie au fost cu 30% mai mari față de aceeași perioadă din anul anterior. Importurile de gaze au însumat 12,6 milioane de metri cubi în cea mai dificilă iarnă din ultimii cinci ani.
Voucherele pentru gaze anunțate pentru perioada următoare prevestesc un șoc psihologic, odată cu expirarea plafonării prevăzute pentru 1 aprilie 2026. Exodul de facturi mari riscă să creeze dificultăți economice și sociale.
România va intra în procesul de liberalizare completă a prețurilor, un scenariu care, dacă nu este gestionat corect, poate duce la o resimțire similară cu cea a energiei electrice, unde cele mai mari facturi din Europa sunt plătite de consumatori.
Lasă un răspuns