România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa Centrală și de Est, deși tendința de scădere este vizibilă la nivel regional. În pofida acestui fapt, presiunile asupra prețurilor rămân semnificative, fiind alimentate de rigidități structurale, dinamica salariilor și transmiterea incompletă a politicii monetare. Această situație afectează puterea de cumpărare a populației și menține un nivel ridicat de incertitudine pentru mediul de afaceri, comparativ cu alte economii din regiune, unde procesul de temperare a inflației a permis o normalizare mai clară a condițiilor economice.
Performanță economică și dezechilibre interne
Economia României se află în proces de redresare, însă ritmul este inferior celui al majorității economiilor din Europa Centrală și de Est. După o performanță economică modestă, reluarea activităților se face cu dificultate, datorită persistentei dezechilibrelor interne. Acestea limitează creșterea cererii și a investițiilor, în timp ce alte țări, precum Polonia sau Cehia, se bucură de fundamente macroeconomice mai solide, favorizând o revenire economică mai rapidă.
Poziția fiscală și externă – vulnerabilități majore
Potrivit unei analize recente, cea mai importantă vulnerabilitate a României este deteriorarea accentuată a poziției fiscale și externe. În 2024, deficitul bugetar a fost de 8,7% din PIB, influențat de majorări semnificative ale pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și de cheltuieli ridicate generate de ciclul electoral.
Deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,2% din PIB, în contextul creșterii importurilor, performanței slabe la exporturi și pierderii competitivității costurilor. În aceste condiții, poziția externă a țării este evaluată ca fiind semnificativ mai slabă decât nivelul considerat sănătos pentru fundamentale economice și politici durabile.
Evaluări de rating și măsuri fiscale
Deși România păstrează statutul de investment grade, toate principalele agenții de rating și-au revisuit perspectiva la negativ, din cauza îngrijorărilor legate de sustenabilitatea fiscală și vulnerabilitățile de finanțare. În efortul de a reduce dezechilibrele, autoritățile au implementat un pachet de măsuri fiscale, ce include creșteri de taxe și limitări ale cheltuielilor publice.
Riscurile de finanțare rămân ridicate, având în vedere deficitele persistente și creșterea datoriei publice. Aceste fenomene continuă să influențeze negativ perspectivele macroeconomice ale țării.
Absorbția fondurilor europene și impactul asupra dezvoltării
Implementarea fondurilor europene se face cu întârziere. La jumătatea anului 2025, rata de utilizare a fondurilor din programul NextGenerationEU (NGEU) era de 38%, iar pentru fondurile structurale, procentul era de circa 17% din sumele angajate. Aceste cifre sunt inferioare celor înregistrate în alte state din regiune.
Capacitatea administrativă redusă și obstacolele în procesul de achiziții publice continuă să limiteze realizarea investițiilor. Deși mediul de afaceri este considerat adecvat, lipsa reformelor structurale în sectoare cheie și execuția lentă a investițiilor publice tratează potențialul de creștere pe termen mediu.
Instabilitatea politică și provocările macroeconomice
Specialiștii atrag atenția că instabilitatea guvernamentală și fragmentarea politică afectează coerența și predictibilitatea politicilor economice. Presiunile electorale recente au dus la relaxarea disciplinei fiscale, ceea ce amplifică dezechilibrele macroeconomice într-un context de incertitudine regională și globală.
Deși România nu se află în pragul unei crize imediate, riscurile persistă din cauza inflației ridicate, a deficitului bugetar și a constrângerilor structurale. În plus, vulnerabilitățile în domeniul finanțării și fondurilor europene contribuie la menținerea unui nivel de expunere ridicat față de fluctuațiile economice din regiune.
Context și perspective
Analiza releva că, pentru a-și menține stabilitatea, România trebuie să gestioneze cu mai multă eficiență dezechilibrele fiscale și externe. Absorbția lentă a fondurilor europene și dificultățile administrative reprezintă obstacole majore în procesul de creștere economică pe termen mediu.
În prezent, situația economică a României continuă să fie influențată de factori structurali și politici, ceea ce limitează, în mod direct, avansul sustenabil al economiei țării.
Lasă un răspuns