În zona euro, raportul deficit public/PIB a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, iar în Uniunea Europeană de la 3,5% la 3,2%. În zona euro, ponderea datoriei publice în PIB a crescut ușor de la 87,3% la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%.
În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au înregistrat un deficit. Cele mai mari deficite au fost în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). 12 state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, a anunțat Eurostat.
La finalul anului 2024, cele mai mici rate ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai ridicate fiind în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).
În 2024, cheltuielile guvernamentale în zona euro au fost echivalente cu 49,6% din PIB, iar veniturile guvernamentale cu 46,5%. În UE, aceste cifre au fost de 49,2%, respectiv 46,0%. Ratele veniturilor și cheltuielilor guvernamentale au crescut atât în zona euro, cât și în UE, comparativ cu anul 2023.
Anterior, Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 8,65% din PIB, calculat în termeni cash.
Măsuri pentru reducerea deficitului
Surse apropiate de Guvern au declarat că acesta ar putea lua o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, incluzând creşterea taxelor vamale şi a altor impozite.
Se vehiculează că, din luna iunie 2025, Guvernul ar putea fi nevoit să implementeze măsuri drastice pentru a reduce deficitul bugetar. Executivul ar putea fi presat de Comisia Europeană și de situația fiscală internă să pună în aplicare planuri controversate.
Sunt luate în calcul două scenarii principale: fie o reorganizare guvernamentală va introduce măsurile, fie întreaga echipă guvernamentală va fi schimbată, posibil prin atragerea unor reprezentanți ai altor partide, precum USR.
Printre măsurile luate în considerare se numără:
– majorarea TVA cu cel puțin 2%;
– creşterea impozitelor, în special a accizelor;
– reduceri semnificative ale cheltuielilor guvernamentale;
– restructurări ale administrației publice, inclusiv reduceri de personal.
Nu se exclude și posibilitatea unui acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în caz că Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul cu 2% din PIB pe cont propriu.
Lasă un răspuns