Admiterea României în spațiul Schengen prezintă provocări pentru forțele de ordine. Poliția de Frontieră se confruntă cu noi realități. Principala dificultate constă în adaptarea la fluxurile crescute și în combaterea infracționalității organizate, în special a traficului de migranți și droguri.
Rețelele de traficanți de persoane, care dirijează migranți către Europa de Vest, au fost printre primii care au exploatat avantajele frontierelor deschise. În primele cinci luni ale anului, autoritățile au identificat 706 migranți și 112 călăuze. Numărul celor care au reușit să ajungă în Europa de Vest rămâne necunoscut. În 2023, la frontieră au fost prinși aproximativ 15.000 de migranți. Cele mai multe resurse sunt concentrate la frontierele care nu fac parte din spațiul Schengen, în special la frontiera cu Ucraina, unde se înregistrează o creștere a infracțiunilor. În schimb, la Marea Neagră, braconajul a scăzut. Oficialii atribuie această scădere eforturilor depuse, dar alte factori pot fi implicați.
De la izbucnirea conflictului din Ucraina, braconierii piscicoli turci au redus semnificativ activitățile în apele teritoriale românești.
Intrarea în spațiul Schengen necesită investiții în echipamente performante pentru a compensa lipsa controalelor clasice la frontieră. Sindicatul transmite că mai sunt necesare îmbunătățiri, inclusiv în portul Constanța, o zonă vulnerabilă. Poliția de Frontieră anunță modernizarea sistemului Scomar de pe litoralul Mării Negre, pentru a spori eficacitatea operațiunilor. Speranța este că astfel de îmbunătățiri vor contribui la prevenirea și combaterea traficului de droguri, care uneori este facilitat de condițiile naturale neprevăzute, ca în 2019.









Lasă un răspuns