România se află la limita inferioară a categoriei investiționale, având un rating BBB- cu perspectivă negativă, conform deciziei recente a ratingului S&P. Aceasta menține țara în zona sigură pentru investitori, însă orice deteriorare a indicatorilor fiscali ar putea duce la retrogradare.
Principalele elemente ale deciziei S&P
S&P evidențiază eforturile guvernului de coaliție cvadripartid pentru consolidarea rambursării deficitelor bugetare. Responsabilitatea fiscală este susținută prin creșteri de impozite și ajustări, precum înghețarea salariilor și pensiilor. În opinia agenției, deficitul bugetar general va scădea la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, de la 7,7% în 2025.
Previziunile economice indică o creștere slabă de 0,25% în 2023, urmând o medie de 2,5% în perioada 2027-2029. Aceasta este influențată în principal de consumul intern, care rămâne redus, și de intrările de fonduri europene, ce vor ajunge la un vârf de aproximativ 3% din PIB în 2026.
Factorii economici și scenariile de risc
S&P consideră că efectele conflictului din Orientul Mijlociu sunt gestionabile, fiind susținute de dependența redusă a economiei de importurile de energie. Agenția a revizuit în sus estimările privind inflația pentru 2026, previzionând valori de până la 8,3% în februarie și posibil chiar 10% în trimestrul al doilea, din cauza creșterii prețurilor la petrol și gaze.
În același timp, deficitul de cont curent pentru 2026 și 2027 va crește, fiind estimat la o medie de 5,75% din PIB în perioada 2027-2029. Datoria externă a României va atinge peste 60% din PIB până în 2029, comparativ cu 52% în 2025, iar factura la dobânzi va continua să crească, urmând să ajungă la aproape 3,4% din PIB în 2028.
Contextul fiscal și poziția externă
Guvernul va continua eforturile de control al cheltuielilor, în special pentru investiții și apărare, dar persistă riscuri legate de implementarea reformelor și de eficiența colectării impozitelor. Planul bugetar pentru 2026 include creșteri de până la 8% din PIB pentru investiții, majoritatea finanțate din fonduri europene, și 3% din PIB pentru apărări.
România este încă în procedura de deficit excesiv, impusă de UE în 2020, cu obiectivul de reducere a deficitelor bugetare la 3% din PIB în următorii șapte ani. Estimările indică necesitatea unor ajustări fiscale anuale de circa 0,8-0,9% din PIB pentru a ajunge la ținta stabilită.
Poziția externă și datoria
Deficitul de cont curent s-a redus modest, la 8% din PIB în 2025, susținut de creșterea exporturilor și de reducerea importurilor. Datoria externă totală a crescut cu aproape 24 miliarde euro, ajungând la 227,3 miliarde euro, dar rezervelor internaționale nete, în valoare de peste 77 miliarde euro, le asigură un tampon solid pentru protecție împotriva șocurilor externe.
În ciuda vulnerabilităților, fluxurile din fonduri UE și investițiile directe străine vor susține poziția externă a României. Se estimează că datoria externă netă va ajunge aproape de 50% din încasările din contul curent până în 2028.
Indicatorii macroeconomici și sectorul bancar
Inflația va ajunge, cel mai probabil, la 7,25% în 2026, după ce a atins 8,3% în februarie, fiind influențată de creșterea prețurilor la energie și materii prime. În același timp, creditarea sectorului privat rămâne modestă, reprezentând circa 22% din PIB, iar sectorul bancar, deținut în mare parte de investitori străini, are rate de lichiditate și capital sănătoase.
Riscurile pentru stabilitatea sectorului bancar pot apare dacă derularea creditului extern sau creșterea creditelor în valută se intensifică. În prezent, sectorul bancar are un nivel scăzut de credite neperformante, dar expunerea ridicată la sectorul imobiliar și la creditarea în valută poate reprezenta un factor de vulnerabilitate în condiții de stres economic.
<...>
Lasă un răspuns