România se confruntă cu un declin semnificativ în consumul intern și cu perspective economice tensionate pentru 2026, conform datelor recente și analizelor financiare. Creșterea prețurilor la carburant, scăderea consumului și agravarea contextului geopolitic au determinat o lecție dură pentru bugetul țării, iar indicatorii sugerează o posibilă recesiune tehnică în primul trimestru al acestui an.
Scăderea consumului și impactul asupra veniturilor bugetare
Consumul principal în România a înregistrat o scădere record de 9,1% în luna ianuarie 2026, față de aceeași perioadă a anului precedent. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o reducere drastică în vânzările de produse nealimentare, carburanți și alimente, băuturi și tutun.
Astfel, vânzările de carburanți au scăzut cu 13,8% față de ianuarie 2025, în timp ce cele de produse nealimentare s-au redus cu 11,3%. Vânzările de alimente, băuturi și tutun au coborât cu 3,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Pe serie ajustată pentru zile lucrătoare și sezonalitate, comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere de 3,7%, fiind influențat de reducerea vânzărilor de produse nealimentare (-5,5%) și carburanți (-5,2%). În comparație cu ianuarie 2025, această scădere a fost de 6,5%.
Această reducere a consumului riscă să afecteze semnificativ veniturile fiscale din TVA, parte esențială a bugetului de stat.
Factorii care influențează economia și prețurile petrolului
Principalul motiv al incertitudinii economice din România îl reprezintă creșterea prețului petrolului cu 50%, un fenomen legat de războiul din Iran. Creșterea costurilor a fost reflectată în prețul carburanților de la pompe, unde aproape jumătate din preț este reprezentată de taxe și accize.
Adrian Codîrlașu afirmă că partea de taxe și accize din costul combustibililor este de circa 5 lei din prețul de 9 lei. În opinia sa, reducerea accizei ar putea ajuta la stabilizarea prețurilor, mai ales că proiectul de buget pentru 2026 a fost construit pe un preț al petrolului mai mic decât cel actual, făcând ca surplusul generat de creșterea prețului să devină venit excepțional pentru stat.
Inflația este estimată să atingă peste 10%, dar experții CFA anticipează o reducere spre 7-8% până la sfârșitul anului, ca urmare a efectului de bază. Majorarea prețurilor derivate din creșterea costurilor cu energie și combustibili va crește presiunea inflaționistă pe termen scurt.
Perspectiva economică și politica monetară
Specialiștii CFA consideră că economia românească ar putea închide primul trimestru din 2026 cu un minus pe creșterea economică, ceea ce indică o recesiune tehnică, chiar dacă în februarie s-ar putea observa o revenire a consumului.
O recesiune oficială s-ar confirma dacă indicatorii trimestriali vor arăta astfel, iar perspectivele pentru restul anului indică o posibilă stagnare sau scădere a activității economice.
În ceea ce privește politica monetară, experții anticipează că Banca Națională a României nu va mai reduce dobânda cheie în 2026, cel puțin până la sfârșitul anului. Se menționează posibilitatea unei reduceri dacă vor apărea circumstanțe excepționale în al doilea semestru, dar perspectiva predominantă este aceea de menținere a ratei actuale, pentru a controla inflația.
În contextul uniunii monetare a UE, creșterea inflației, alimentată de creșterea globală a prețului petrolului și gazelor, ar putea determina și majorarea ratelor dobânzilor în alte state membre.
Riscuri financiare și efecte asupra finanțării deficitului
Având în vedere creșterea costurilor de finanțare, România trebuie să contracteze împrumuturi interne și externe pentru a acoperi deficitele bugetare și cele gemene. Ratele dobânzilor la titlurile de stat românești au crescut, alături de cele din Ungaria, reflectând aversiunea la risc a investitorilor din cauza ratingului redus.
O tensiune crescută pe piețele financiare și incertitudinea geopolitică agravează dificultățile în accesarea de fonduri, ceea ce poate influența costul și disponibilitatea finanțării pentru sustenabilitatea bugetului național.
Impactul asupra sectorului de retail și comerț
În prima lună a anului, consumul în comerț s-a redus cu 25% față de decembrie 2025 și cu 9,1% față de ianuarie 2025, conform datelor INS. Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 27,7% față de decembrie 2025, iar cele de carburanți au avut o reducere de 26,6% față de aceeași lună.
Comparativ cu ianuarie 2025, scăderea vânzărilor a fost de 6,5%, cu cele mai importante reducări la carburanți (-13,8%), produse nealimentare (-11,3%) și alimente, băuturi și tutun (-3,9%).
Reducerea cheltuielilor de consum afectează în mod direct sectorul de retail, în condițiile în care volumul vânzărilor a scăzut sub nivelul de anul trecut.
Lasă un răspuns