Click Stiri

Statul a aplicat măsuri drastice asupra pieței energetice, crescând TVA și alte taxe, precum și accizele la carburanți.

Consecința? O inflație de 10%, care diminuează considerabil puterea de cumpărare a românilor.

Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost necesară o reducere a cheltuielilor excesive, o reorientare a investițiilor și o reevaluare a veniturilor statului”.

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o unică cauză internă principală, deficitul bugetar.”

Deficitul bugetar a atins un nivel record anul trecut, 9,3% din PIB, cea mai mare valoare din UE. Această valoare este aproape dublă față de acum doi ani.

Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei implică o povară financiară semnificativă pentru fiecare cetățean român, echivalentă cu 180.000 lei (36.000 de euro).

„Cifre record în succesiune”

Andreea Nica, analist financiar: „De la septembrie până vara viitoare vom asista la o serie continuă de cifre mari la capitolul inflație. De la o lună la alta se va anunța inflație de 9%, 8%, 10%.”

România se situează în topul țărilor europene cu cea mai accentuată creștere a prețurilor, cu 8,5%.

Un alt fenomen observat este „shrinkflation”, unde, în ciuda unor prețuri aparente nemodificate, cantitatea (gramajul) produselor este redusă.

De asemenea, comerciantii cu amănuntul și-au majorat prețurile la alte produse. În plus, avem și o responsabilitate în acest context.

Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii risipesc 30% din alimentele cumpărate. Risipă se poate ascunde și în bunuri non-esențiale, cum ar fi hainele nepurtate, gadgeturile nefolosite sau jucăriile de care copiii nu se mai joacă”.