Radu Miruță a detaliat modul în care companiile din România pot contribui la reconstrucția Ucrainei, crescându-și totodată cifra de afaceri, în contextul investițiilor europene în acest sens.
„Există un instrument financiar pentru reînarmare, mecanismul SAFE, prin care am depus prima etapă pe 30 iulie către Comisia Europeană. Ucraina este printre țările eligibile, chiar dacă nu face parte din Uniunea Europeană. Ne străduim să îndeplinim condițiile mecanismului SAFE, și anume ca entități economice din două state să se unească, pentru a atrage fonduri. Încercăm să conectăm companii de stat din România cu companii ucrainene, pentru a obține finanțare prin acest mecanism”, a declarat ministrul Economiei, la solicitarea unui reprezentant al mass-mediei.
România nu este singura țară din UE care urmărește atragerea de fonduri prin acest mecanism.
„Sunt și alte țări care acționează în același mod. Mă interesează utilizarea banilor destinați industriei de apărare în fabricile din România. Există o discrepanță: armata are nevoie de echipamente moderne, iar eu vreau ca acestea să fie fabricate în țară, unde nu s-au făcut investiții semnificative în ultimii ani. Nu putem produce drone avansate fără investiții. Însă, având în vedere că și alte țări depind de noi pentru accesarea acestor fonduri, ca ministru al Economiei, încerc să colaborez cu mediul privat român, pentru a se uni cu o companie națională, reanimând astfel transferul de tehnologie și încurajând inovația, ceea ce ar contribui și la dezvoltarea industriei locale.”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul Economiei nu exclude implicarea companiilor românești și în alte sectoare economice, pe lângă cel al apărării.
„În prezent, sectorul apărării beneficiază de o creștere semnificativă a cererii, datorită disponibilității de fonduri. După o perioadă în care fiecare fabrică producea conform cerințelor Armatei, acum se creează o oportunitate rapidă de accesare a împrumuturilor cu dobânzi reduse și pe termen lung, un mecanism financiar avantajos pentru România. Discutăm, evident, și despre alte proiecte, cum ar fi cel de la Baia de Fier (minereu de grafit) și cel de la Mangalia (șantier naval). Nu toate inițiativele se concentrează exclusiv pe apărare”, a concluzionat Radu Miruță.
Care este bugetul programului SAFE?
România a prezentat Comisiei Europene un portofoliu de proiecte dedicate dezvoltării industriei de apărare și creșterii mobilității militare, investiții ce urmează a fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE). Acest lucru a fost anunțat de Guvern pe 29 iulie, printr-un comunicat.
Proiectele au fost elaborate în cadrul unui Grup de lucru, constituit prin Hotărâre CSAT din 30 aprilie 2025, și coordonat de Cancelaria Prim-ministrului, în colaborare cu Administrația Prezidențială și diverse ministere, pentru a garanta securitatea națională.
Mecanismul SAFE (Security Action for Europe) este un program financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi. Acest program promovează solidaritatea europeană pentru o apărare colectivă modernă și flexibilă prin stimularea colaborării industriale, reducerea fragmentației și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamentele de apărare.
Împrumuturile sunt acordate pe baza unui plan național de investiții aprobat de Comisia Europeană și pot fi utilizate până la 31 decembrie 2030.
Ministerul Apărării Naționale: România sprijină Ucraina
Declarațiile lui Radu Miruță, făcute la finalul unei conferințe de presă, au fost urmate de un comunicat de presă emis de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în care se menționează că România este pregătită să sprijine Ucraina.
„România este un aliat activ și de încredere în apărarea flancului estic al NATO, menținându-și angajamentul față de un sprijin durabil și multidimensional acordat Ucrainei, în strânsă colaborare cu NATO și Uniunea Europeană. România este la curent cu deciziile aliaților privind garanțiile de securitate și va participa la procesul de luare a deciziilor”, a comunicat MApN.
Forțele Aeriene Române dispun de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, iar în baza militară de la Mihail Kogălniceanu a avut loc certificarea unui detașament al Forțelor Aeriene Germane.
„Infrastructura militară aeriană a României reprezintă un punct crucial pentru descurajare și apărare pe flancul estic al NATO. România își reafirmă ferm angajamentul pentru securitatea națională și colectivă, acționând în totală conformitate cu obligațiile asumate în cadrul NATO și al Uniunii Europene”, a transmis Ministerul Apărării.
Lasă un răspuns