eurostat:-romania,-pe-ultimul-loc-in-uniunea-europeana-la-consumul-de-fructe-si-legume,-desi-are-terenuri-fertile

România, ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de fructe și legume, deși deține terenuri fertile, conform Eurostat

România înregistrează unul dintre cele mai scăzute niveluri de consum de fructe și legume din Uniunea Europeană, conform ultimelor date Eurostat.

Peste 75% dintre români nu consumă cel puțin o porție de fructe sau legume zilnic, iar 24% consumă între 1 și 4 porții pe zi.

Doar 2,4% dintre români ating recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de 5 porții zilnic, conform datelor Eurostat, analizate de Monitorul Social.

În ciuda resurselor agricole, România contribuie cu doar 1,9% la producția de legume a Uniunii Europene și 5,4% la cea de fructe, deși deține 8,1% din terenul arabil și are 4,2% din populația UE.

Această subproducție determină o dependență accentuată de importuri și menține prețurile ridicate pentru cetățenii cu venituri mici, informează Eurostat.

Situația României contrastează puternic cu media europeană: 33% dintre europeni nu consumă zilnic nicio porție de fructe sau legume, 55% consumă între 1 și 4 porții, iar 12% ating 5 porții zilnic.

Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne în urma țărilor precum Cehia, Polonia sau Bulgaria în acest domeniu. Problema cuprinde un ciclu vicios: producție scăzută -> dependență de importuri -> prețuri mari -> consum redus.

Distribuția terenurilor agricole ar permite, teoretic, acoperirea unei părți importante din necesarul intern de fructe și legume.

România folosește 12,8 milioane de hectare, echivalent cu 8,1% din terenul agricol european, dar produce mult sub potențial: 1,9% din legumele UE și 5,4% din fructe.

În comparație, Polonia produce 16% din fructele UE și 8% din legume, utilizând doar 9% din terenul arabil, indicând o eficiență mai mare în alte țări din regiune.

Impactul asupra sănătății publice și economiei este considerabil.

Consumul redus de fructe și legume crește riscul bolilor cronice și afectează productivitatea. OMS recomandă cel puțin 400 g pe zi, echivalentul a 5 porții, însă România are cea mai mică proporție de populație care respectă această recomandare în UE.

Rezolvarea problemei necesită intervenții coordonate între stat și agricultori, precum și strategii de promovare a alimentației sănătoase.

O politică integrată, cu obiective anuale de producție și consum, poate reduce dependența de importuri, stabiliza prețurile și extinde accesul pentru gospodăriile vulnerabile.

România posedă un potențial agricol considerabil pentru a-și crește rapid producția și consumul de fructe și legume. Cu toate acestea, acest lucru necesită politici publice coerente, investiții și sprijin pentru consumatorii cu venituri reduse.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *