**Statele Unite intenționează să disloceze echipamente militare în România pentru susținerea operațiunilor în Orientul Mijlociu, iar Parlamentul urmează să aprobe formal această prezență. Decizia survine după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a fost anunțată oficial de autoritățile române.**
Dislocare de echipamente militare în România pentru operațiuni în Orientul Mijlociu
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că, în urma întâlnirii CSAT, s-a discutat despre dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare în România. Acestea sunt considerate echipamente defensive, nesupuse înzestrării cu armament propriu, fiind de tip non-cinetic.
Echipamentele urmează să fie dislocate în condițiile aprobării Parlamentului, conform unui acord de parteneriat între România și SUA. Nicușor Dan a asigurat publicul că prezența militară în țară nu va afecta siguranta națională, fiind și mai sigură.
Decizia privind staționarea forțelor NATO în România
După ședința CSAT, președintele a aprobat intrarea și staționarea în țară a Forței de reacție NATO (Allied Reaction Force/ARE) sau tranzitarea teritoriului național de către această forță. În hotărâre se precizează că documentul a fost transmis către comisiile de apărare ale Parlamentului pentru ratificare.
Această decizie vine în contextul național și decizional de a sprijini situația în zonele de conflict din Orientul Mijlociu, în special în legătură cu chestiunea operațiunilor militare americane în Iran.
Context istoric și precedentul din 2003
România a mai permis utilizarea bazelor militare pentru transporturi și operațiuni atașate interesului american în trecut, în 2003. În acea perioadă, ocazia a fost legată de transportul militarilor americani spre Irak, după ce Turcia nu a autorizat trecerea prin nordul Irakului.
Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, a amintit de acest precedent, explicând că România a răspuns afirmativ solicitărilor americane de a furniza acces la baza Mihail Kogălniceanu fără restricții. El a subliniat că nu este clar dacă acest precedent a fost cunoscut de decidenți în momentul actual, dar ar fi fost util.
Implicații în istoria intervențiilor militare și rolul României
Baza Mihail Kogălniceanu a fost utilizată în trecut pentru operațiuni ale NATO și ale SUA, în conflictele din Irak și Afganistan, fiind una dintre cele mai importante facilități militare din regiune.
De asemenea, România are semnat un „Acord de acces” cu SUA din decembrie 2005, valabil din iunie 2006, pentru utilizarea bazei în operațiuni militare comune. În acea perioada, țara a fost implicată în diverse misiuni logistică și combatere a amenințărilor regionale.
Operațiunea „Nicovala Nobilă” și războiul din Kosovo
În contextul conflictului din Kosovo, NATO a declanșat în 1999 operațiunea „Nicovala Nobilă” (cunoscută și ca Operațiunea „Forțele Aliate”). Acest război a avut două etape majore: între 1996 și 1999 s-au desfășurat conflicte între forțele sârbe și armata paramilitară albaneză susținută de NATO, urmate de bombardamentele NATO între 24 martie și 11 iunie 1999, pentru oprirea violențelor și stabilizarea zonei.
NATO a stabilit obiective clare, precum retragerea forțelor armate din Kosovo și asigurarea unui spațiu sigur pentru refugiați. În timpul acestor operațiuni, România a autorizat oficial utilizarea spațiului său aerian pentru avioanele NATO, în aprilie 1999.
Decizii românești în timpul crizei din Kosovo
Hotărârea nr. 14 din 22 aprilie 1999, adoptată de Parlamentul României, a autorizat avioanele NATO să utilizeze spațiul aerian național în timpul intervenției din Yugoslavia. Președintele Romaniei, Emil Constantinescu, a luat acea decizie, considerată esențială pentru aderarea țării la NATO și pentru întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA.
Ion Iliescu, fost președinte, a afirmat în 1999 că NATO a ales să rezolve criza Kosovo prin intervenție armată și a criticat, în același timp, această modalitate, considerând că a agravat criza. El a precizat că România nu a fost de acord cu bombardamentele și a exprimat îngrijorare pentru soarta populației civile albaneze.
**Deciziile și acțiunile din acea perioadă au reprezentat, pentru România, fațete ale participării directe și indirecte în conflicte internaționale, sub umbrela Alianței Nord-Atlantice.**
Lasă un răspuns