Click Stiri

Speranța de viață în România continuă să fie printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE), conform unui raport publicat recent de Comisia Europeană (CE). Aceasta a rămas la nivelul de 76 de ani, fiind semnificativ mai mică comparativ cu alte state europene.

Consumul de alcool în România rămâne cel mai mare din UE, în timp ce majoritatea adulților nu practică suficientă activitate fizică, iar rata de fumat este apropiată de media europeană. Utilizarea țigărilor electronice în rândul adolescenților înregistrează o creștere semnificativă.

Conform studiului, aproximativ 30% dintre decesele din 2021 au fost cauzate de alimentație nesănătoasă, fumat, consum excesiv de alcool și sedentarism, în timp ce încă 6% pot fi atribuite poluării aerului.

Raportul evidențiază și preocupări deosebite privind oferta actuală și viitoare de medici de familie în sistemul de sănătate.

Principalele concluzii ale raportului:

Speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din UE

După o scădere accentuată în timpul pandemiei de COVID-19, speranța de viață a revenit și a atins un nou maxim de 76 de ani în 2024, însă rămâne cu peste cinci ani sub media europeană.

Factorii de risc comportamentali – alimentație nesănătoasă, fumat, consum de alcool și sedentarism – au contribuit la aproape 30% dintre decesele din 2021, iar 6% pot fi atribuite poluării aerului.

De asemenea, în 2023, doar 1% din bugetul total dedicat sănătății a fost alocat prevenirii bolilor.

Noua inițiativă de îngrijire primară, denumită „Riskogramme”, lansată în 2024, are ca obiectiv detectarea precoce a afecțiunilor cronice și a factorilor de risc comportamentali la adulții peste 40 de ani.

Bărbații au o speranță de viață cu 7,6 ani mai mică decât femeile

După o scădere accentuată în pandemia de COVID-19, speranța de viață în România a început să crească din nou în 2022, atingând 76 de ani în 2024, conform datelor oficiale.

Totuși, aceasta rămâne cu 5,1 ani sub media europeană. Se observă o diferență semnificativă între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor, bărbații murind în medie cu 7,6 ani mai devreme.

În 2024, speranța de viață la naștere a fost de 72 de ani pentru bărbați și 80 de ani pentru femei, diferența fiind mai mare față de media UE, de 7,6 ani față de 5,2 ani.

Explicația acestei diferențe constă parțial în expunerea mai mare a bărbaților la factori de risc precum fumatul și consumul excesiv de alcool.

Țara vecină, Bulgaria, înregistrează o speranță de viață de 75 de ani, conform aceluiași raport.

Cele mai mari speranțe de viață se află în Italia și Suedia, unde media este de 84 de ani, acestea fiind primele două locuri din clasament.

Bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de mortalitate, reprezentând aproape trei sferturi din totalul deceselor.

Bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme decât femeile

Studiile indică faptul că bărbații sunt mai predispuși la boli de inimă mai devreme, din cauza expunerii mai mari la factori de risc precum fumatul.

Pe de altă parte, populația majoritar feminină în vârstă din România, dat fiindă speranța de viață mai lungă, determină o incidență mai mare a acestor boli în rândul femeilor, odată cu înaintarea în vârstă.

Odată diagnosticate, femeile tind să aibă rezultate mai slabe și o mortalitate mai ridicată din cauza afecțiunilor cardiovasculare.

Investițiile în sănătate per locuitor sunt cele mai mici din UE

În 2023, cheltuielile pentru sănătate per capita au fost sub jumătate din media europeană. Nevoile medicale și stomatologice rămân printre cele mai mari din UE, în special în rândul persoanelor vulnerabile socio-economic.

Internările neesențiale pentru boli cronice se înregistrează frecvent, reflectând deficiențe în organizarea și coordonarea serviciilor de îngrijire primară. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fonduri europene, România investește în modernizarea infrastructurii medicale și în promovarea serviciilor integrate, precum și în stimularea prevenției.

Vaccinările în rândul copiilor sunt extrem de scăzute, în ciuda măsurilor recente de politici publice

Rata vaccinării împotriva rujeolei a fost cea mai redusă din UE în 2024, reprezentând în jur de 67% din totalul cazurilor de rujeolă înregistrate în UE între august 2024 și august 2025.

Vaccinarea antigripală la persoanele în vârstă și imunizarea împotriva HPV continuă să fie sub media europeană, fiind influențate de reticența față de vaccinuri și de barierele sistemice.

Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă o problemă majoră

Între 2022 și 2023, România a înregistrat cel mai ridicat nivel de rezistență bacteriană din UE. Consumul de antibiotice a crescut, împiedicând atingerea obiectivului de reducere pentru 2030.

În ultimul an, s-au introdus noi reguli pentru monitorizarea și raportarea eliberării medicamentelor antibiotice, pentru a limita utilizarea excesivă.

Problemele de personal medical, precum deficitul de medici și asistente, continuă să creeze dificultăți în sistem, accentuând preocupările legate de oferta de servicii de medicină de familie.

Regiunile cu nivel economic mai redus au cea mai scăzută densitate de medici de familie, agravând nevoile de îngrijire primară

Utilizarea telemedicinei și a altor soluții digitale în sănătate ar putea facilita accesul, însă acestea sunt limitate de nivelul scăzut de alfabetizare digitală și de infrastructura insuficient dezvoltată.

Fondurile europene, inclusiv cele din Mecanismul de Redresare și Reziliență, sprijină modernizarea spitalelor și cabinetelor de medicină primară, promovarea inovației digitale și formarea personalului sanitar, precum și înființarea de centre comunitare integrate.