Guvernul intenționează să implementeze noua lege a salarizării unitare în sistemul public până la 1 ianuarie 2027, cu accent pe majorarea salariilor pentru profesorii debutanți, dar proiectul se confruntă cu dificultăți legislative și opozitie din partea sindicatelor. Legea introduce o formulă unitară de calcul a salariilor, înlocuind actualele grile și excepțiile, cu un salariu de bază calculat prin înmulțirea coeficientului standard cu valoarea de referință de 4.100 de lei pentru 2027.
Salariile debutanților și diferențele de experiență în învățământ
Profesorii aflați la început de carieră vor beneficia de salarii crescute considerabil. Un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată va avea un coeficient de 1,84, rezultând un salariu brut de 7.544 de lei, comparativ cu 6.446 de lei în 2026. Creșterea dintre cele două perioade este de aproximativ 17%. Autoritățile argumentează că această majorare vizează atragerea tinerilor absolvenți în domeniu.
Pentru cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și studii superioare, salariul de bază brut va putea ajunge la 9.635 de lei, coeficientul fiind de 2,35. În 2026, salariul mediu brut pentru această categorie era estimat la 8.217 lei, cu o creștere de 1%, de la 12.021 la 12.166 de lei total brut, incluzând toate componentele salariale.
Sindicatele au exprimat nemulțumiri legate de „aplatizarea” grilei salariale, considerând că diferențele între debutanți și cadrele cu experiență se vor micșora excesiv, ceea ce riscă să elimine recompensele pentru experiență, responsabilități și performanță.
Structura salariilor în învățământul preuniversitar
Coeficienții pentru profesorii preuniversitari pornesc de la 1,84 pentru debutanți și ajung la 2,35 pentru cadre cu peste 25 de ani vechime și grad didactic I. În funcție de funcție și vechime, salariile brute de bază pentru aceste categorii variază între 7.544 și 9.635 de lei.
De exemplu, un profesor definitiv cu peste 25 de ani vechime va avea un coeficient de 2,05 și un salariu brut de 8.405 lei, în creștere față de 8.217 lei în 2026. În total, pentru această categorie, salariul brut lunar ar putea crește de la 12.021 la 12.166 de lei, dar diferența este nesemnificativă.
În învățământul universitar, variațiile sunt mai mari. Un asistent debutant va păstra coeficientul de 1,84 și salariul brut de referință de 7.544 de lei. În contrast, un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime va ajunge la coeficientul 4, ceea ce înseamnă un salariu brut de 16.400 de lei. Această diferență sugerează că, în universitar, proiectul păstrează o distanță mai mare între nivelurile de experiență comparativ cu învățământul preuniversitar.
Schimbările în sporuri și premiile de performanță
Proiectul păstrează anumite sporuri specifice, precum cele pentru localități izolate, învățământ special sau predare simultană. Cu toate acestea, schimbă modul de acordare a unor beneficii legate de performanță, modificând gradația de merit într-un sistem de premii.
În prezent, gradația de merit constituie 25% din salariul de bază și se acordă pentru rezultate profesionale pentru o perioadă de cinci ani. În noua variantă, premianții de performanță ar putea primi între 10% și 20% din salariul de bază, pentru cel mult 30% dintre posturile dintr-o instituție. Sindicatele susțin că această modificare va face ca beneficiile să fie mai temporare și mai ușor de restricționat.
Protecția salariilor și impactul bugetar
Proiectul prevede o „diferență salarială tranzitorie” pentru situațiile în care salariul calculat conform noii grile este mai mic decât salariul în plată în decembrie 2026. Aceasta presupune păstrarea vechilor salarii pentru angajații existenți până cel târziu la 31 decembrie 2031.
Guvernul afirmă că această măsură nu rezolvă problema de fond a diferențelor salariale, dar are rolul de a proteja veniturile actuale. Sindicatele solicită stabilirea unor diferențe clare și echitabile între treptele profesionale, nu doar compensarea temporară.
Presiunea termenului de implementare și constrângerile bugetare
Adoptarea legii depinde de un termen-limită impus de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv 31 august 2026. Nerespectarea acestuia ar putea duce la pierderea a circa 770 de milioane de euro din fonduri europene.
Presiunea pentru implementare rapidă a legii face ca procesul legislativ să fie dificil, mai ales în condițiile în care proiectul a primit sute de observații și nemulțumiri din partea sindicatelor, instituțiilor și categoriilor profesionale. Bugetul impactului nu trebuie să depășească 8 miliarde de lei în 2027, ceea ce limitează adesea concesiile oferite.
Valoarea de referință mai mică decât în simulările anterioare
Un alt element de dispută îl constituie valoarea de referință folosită în calculul salariilor. În spațiul public au circulat simulări pe baza unei valori de 4.325 de lei, însă proiectul actual are în vedere 4.100 de lei pentru 2027.
Diferența influențează direct nivelul salariilor de bază, o valoare mai mică reducând salariile finale. Autoritățile au explicat această decizie prin necesitatea de a limita impactul bugetar, care ar fi fost de aproximativ 12 miliarde de lei pentru o valoare de referință mai mare.
Lasă un răspuns