Liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei au afirmat săptămâna trecută că Rusia va fi vizată de noi sancțiuni dacă nu va accepta un armistițiu de 30 de zile.
Cancelarul german Friedrich Merz a reiterat marți această amenințare, declarând că „dacă nu se observă progrese reale în această săptămână, vom lucra împreună la nivel european pentru a impune sancțiuni semnificativ mai dure”.
Sancțiunile împotriva Rusiei necesită un acord unanim al statelor membre UE, însă Ungaria s-a opus de mai multe ori pachetelor de sancțiuni, obligând celelalte țări să găsească soluții pentru a ocoli opoziția Budapestei.
Diplomați citați de surse informate spun că, după 16 pachete de sancțiuni impuse Rusiei de UE din cauza războiului din Ucraina, este tot mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri pentru a adopta noi măsuri importante.
De ce este nevoie de sprijinul SUA
Diplomații susțin că doar presiunea din partea administrației americane ar putea determina Budapesta să își modifice poziția și să se alinieze celorlalte state UE. Până în prezent, nu au existat semne în acest sens.
Unii oficiali europeni menționează că se consultă cu Washingtonul cu privire la posibile sancțiuni suplimentare. Însă, în prezent, nu este clar dacă administrația americană este dispusă să colaboreze cu europenii.
S-a redeschis și dezbaterea privind reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc, stabilit la 60 de dolari de către G7. Și în această situație ar fi necesar susținerea Washingtonului, fără să existe vreo modificare în ultimii doi ani, în ciuda promisiunii grupului de a revizui periodic limita.
Miercuri se vor desfășura discuții cu privire la al 17-lea pachet de sancțiuni, care se va concentra pe flota militară rusă, în tandem cu măsuri separate privind armele chimice, drepturile omului și amenințările hibride ale Rusiei.
Lasă un răspuns