Click Stiri

După ani de zile în care Legea 4 din 2008 a rămas neschimbată, fără actualizări sau îmbunătățiri, generând controverse din partea tuturor celor implicați în sportul românesc, situația părea să se clarifice pentru 2025. Însă, dintr-un comportament deja previzibil în sistemul nostru, totul pare să fie complicat, blocat, amânat sau învăluit în scandal. Sau toate aceste elemente!

Deputatul Ciprian Paraschiv, președinte al Comisiei de Tineret și Sport din Camera Deputaților și reprezentant AUR, a realizat încă de la începutul anului trecut un proiect legislativ destinat să reformeze Legea 4. Principalele sale inovații le poți consulta aici. Sprijinit public de cluburile din Superliga și organizații ale suporterilor, realizat în urma consultărilor cu LPF, FRF, COSR, ANS și alte federații sportive, aprobat de Senat, proiectul are însă acum… rivali!

La sfârșitul lunii decembrie, deputatul PNL Ionuț Stroe, fost ministru al Sportului în perioada 2019-2020, a depus propria inițiativă de modificare a Legii 4. Aceasta a fost vehement contestată de Ciprian Paraschiv, care a criticat-o dur într-un interviu exclusiv pentru ProSport, susținând că promovează „legalizarea abuzurilor, anulează drepturile suporteri și propune soluții fără fundament”.

Astăzi, am invitat pe deputatul Ionuț Stroe să detalieze publicului proiectul său de modificare a Legii 4, să explice diferențele față de inițiativa lui Ciprian Paraschiv și să răspundă criticilor aduse de acesta.

Conflict național legat de Legea 4! Deputatul Ionuț Stroe detaliază proiectul său

Domnule deputat Ionuț Stroe, ce a stat la originea inițiativei dumneavoastră de reformare a Legii 4?

Încep prin a spune că Legea 4 este depășită și anacronică. În practică, modificarea ei devine o nevoie stringentă. Propunerea noastră, realizată în colaborare cu alți colegi, urmărește actualizarea și modernizarea acestei legi, pentru a face experiența pe stadioane mai sigură și deschisă tuturor categoriilor de spectatori. Este o lege care vizează în mod clar „prevenirea și combaterea violenței în timpul evenimentelor sportive”. Fiecare trebuie să se simtă în siguranță și să participe la evenimentul sportiv în condiții civile.

Legea 4 a fost adoptată în 2008, acea perioadă în care ați intrat și în parlament. De ce nu a fost inițiat acest proiect mai devreme, mai ales ținând cont că ați fost și ministru al Sportului în 2019-2020?

Subiectul a fost mereu prezent pe agenda pasionaților de sport din România, de la solicitări de înăsprire a măsurilor până la anumite relaxări din partea suporterilor sau propuneri din partea cluburilor și federațiilor. Însă, trebuie să găsești momentul oportun pentru a armoniza toate opiniile și a elabora un proiect de lege coerent. Când am fost ministru, prioritățile au fost altele. Între timp, au apărut noi norme și directive europene privind siguranța evenimentelor sportive.

„Proiectul Paraschiv pare o inițiativă pur propagandistică, fără conținut real”

Înainte de a analiza tematicile principale ale Legii 4, de ce considerați că proiectul deputatului Ionuț Stroe este mai bine fundamentat comparativ cu cel al deputatului Ciprian Paraschiv?

Inițiativa lui Paraschiv se află în sfera AUR, fiind o propunere ce include și opinii radicalizate din anumite grupări politice din galeriile de fotbal. În comparație cu proiectul meu și al altor colegi, cel al domnului Paraschiv pare o „părere propagandistică”, superficială, bazată pe generalități și propuneri lipsite de substanță. Propunerea mea ține cont de toate perspectivele și armonizează punctele de vedere ale spectatorilor, organizatorilor, forțelor de ordine, firmelor de pază și echipelor de pe teren. Este o lege care responsabilizează organizatorii și autoritățile pentru siguranța evenimentului, recunoaște dreptul spectatorilor de a se manifesta civilizat, susține sportivii dar și dreptul la un spectacol de calitate, plătit prin bilet.

Două exemple concrete pentru a evidenția diferențele majore: primul privește profesionalizarea personalului de ordine, prin introducerea explicită în lege a două categorii esențiale pentru siguranța pe stadion: agenți de securitate pentru competiții sportive și stewardi. Aceste categorii sunt obligatorii în meciurile cu risc mediu și ridicat. În Legea 4 sau în proiectul lui Paraschiv aceste aspecte lipsesc, ceea ce e o problemă majoră pentru menținerea siguranței.

Al doilea exemplu este controlul consumului de alcool. Cine se poate imagina că o regulă simplă, precum eliminarea interdicției totale de consum, poate fi reglementată printr-un singur articol? În proiectul meu, sunt detaliate tipurile de băuturi, zonele de consum, perioadele de timp, obligațiile pentru consum responsabil, protejarea minorilor și sancțiunile aferente. O lege serioasă trebuie să reglementeze aceste aspecte în mod clar și responsabil, nu să lase totul la voia întâmplării precum inițiativa AUR.

Nu e exagerat ca după 17 ani fără niciun proiect de modificare a Legii 4, să apară simultan două inițiative și apoi să fie și comparate?

Niciodată nu e prea târziu. Am observat cu amuzament că domnul Paraschiv se plânge de nemulțumirea față de proiectul meu. Râd, pentru că nu eu trebuie să fiu mulțumit de inițiativa lui, ci reprezentanții AUR sau liderii lor politici. Într-o democrație, fiecare are dreptul la opinie și inițiativă, iar acest lucru face parte din procesul legislativ. Îl invit pe Ciprian Paraschiv (foto jos) la dezbatere. Sunt două proiecte distincte, urmează să fie discutate în comisii și în plen, iar decizia finală aparține parlamentului. De ce să-l preocupă prezența unui alt proiect, mult mai bine fundamentat și elaborat?

„Procesul-verbal reprezintă un document probator, constatator al faptelor grave”

Legat de măsurile de sancționare: interzicerea accesului pe stadion bazată pe procesul-verbal întocmit de autorități, așa cum este în Legea 4. Proiectul lui Paraschiv propune interdicție doar după o decizie definitivă a instanței.

Este necesar să clarificăm ce înseamnă această interdicție. Ea reprezintă o sancțiune complementară, proporțională cu gravitatea faptelor. Efectul acesteia este justificat de gradul de pericol social, fiind o măsură de siguranță în proporție extrem de ridicată! Procesul-verbal este un document care consemnează fapte grave. Nu trebuie să minimalizăm violența pe stadioane, fie verbală sau fizică. Interdicția pe stadion nu se referă doar la scandări sau refrenuri, ci la acte de violență, încălcarea ordinelor forțelor de ordine, rasism, aruncarea de obiecte, escaladare garduri, provocarea organelor de ordine sau a jandarmilor, precum și implicarea în comportamente alcoolice sau sub influența drogurilor. În cazul unor abuzuri sau erori în întocmirea procesului-verbal, instanța poate suspenda sau anula măsura, dar această decizie nu anulează pericolul real generat de faptele grave care au condus la emiterea acestor documente. Astfel, această măsură contribuie la prevenirea recidivei și la menținerea ordinii publice pe stadioane, fiind o solicitare constantă a forțelor de ordine care se confruntă cu aceste fenomene de ani de zile.

FOTO: SportPictures

„Proiectul meu propune sancțiuni mai dure”

În proiectul de lege al domnului Stroe, amenzi pentru suporteri și cluburi sunt de cinci ori mai mari comparativ cu cele actuale din Legea 4. Care este motivul acestei diferențe?

Este normal să actualizăm cuantumul sancțiunilor, dat fiind că legea în vigoare nu a fost modificată de aproximativ un deceniu. Deși propun creșteri ale amenzilor, scopul este descurajarea încălcării legii. Cine se teme de aceste sancțiuni? Cei care respectă legea nu au motive de îngrijorare. În plus, se reglementează clar aspecte noi, precum consumul de alcool sau utilizarea articolelor pirotehnice. Majoritatea fanilor obișnuiți nu vor ajunge în astfel de situații. 99% din suporteri, care vin cu familia sau prietenii, nu au probleme cu autoritățile, pentru că nu vin cu intenția de a provoca violențe sau incidente.

Dreptul suporterilor de a afișa steaguri pe gardurile peluzelor e o noutate în proiectul Paraschiv, în timp ce în al dumneavoastră nu apare. Cum vedeți această chestiune?

Nu am o poziție fermă împotriva acestei manifestări, consider că face parte din spectacolul tradițional al galeriei. Proiectul meu este deschis dezbaterii și modificărilor; intenționez să introducem și aceste aspecte dacă vor fi considerate benefice și în armonie cu toți cei implicați în fenomenul sportiv.

„Se poate consuma bere pe stadion, dar cu reguli stricte: cine, când, precum și zone fără vedere directă la teren”

Discuția despre consumul de bere și băuturi cu alcool redus pe stadioane este inclusă atât în proiectul Paraschiv, cât și în cel al Stroe, dar sub formate diferite.

Proiectul Paraschiv încearcă să reglementeze acest subiect printr-un singur articol, ceea ce este insuficient. În varianta mea, sunt clar specificate tipurile de băuturi, zonele de comercializare, perioadele de consum, măsurile pentru protecția minorilor și sancțiunile aplicabile. Este o reglementare responsabilă, ce nu promovează consumul, ci îl introduce în limitele legii, reducând riscurile asociate. În disjunctoriu, consumul trebuie restricționat în zone speciale, fără vizibilitate asupra terenului, pentru a preveni excesul și incidentele.

Se poate un suporter să consume bere în tribune în timpul meciului?

Nu, consider că alcoolul poate fi consumat doar în zone special delimitate. Orice zonă trebuie să fie sigură și controlată. Nu trebuie să acceptăm un consum ireponsabil, iar spectacolul trebuie să fie în centrul atenției, nu consumul de alcool. Măsurile propuse limitează cantitatea de alcool și promovează responsabilitatea în rândul suporteri, reducând riscurile de incidente.

În legea propusă, scrie: „consumul de bere doar în zone fără vedere directă la teren”.

Da, suporterii pot consuma bere doar în spații speciale, fără vizibilitate asupra terenului, pentru a evita excesul. În prezent, interdicția totală nu a eliminat consumul, ci l-a mutat în afara stadionului. Este nevoie de bune practici și responsabilitate pentru un spectacol sportiv civilizat. Dacă primii ani de implementare sunt pozitivi, măsurile pot fi relaxate pe viitor.

Proiectul Stroe păstrează zonele tampon, în funcție de nivelul de risc, până la 5% din capacitatea stadionului

„Zona tampon” pe stadioane. În legea 4, ea este eliminată, dar în propunerea Stroe, rămâne prezentă.

Consider că această măsură reprezintă un progres în direcția responsabilității. Propun ca zona tampon să fie stabilită în funcție de nivelul de risc al evenimentului. Pentru meciurile cu risc ridicat, foarte rare în România, poate fi alocată până la maximum 5% din capacitatea stadionului, normalizând separarea sectoarelor și prevenind incidentele. În alte țări, secțiile tampon variază între 0,7% și 2%, dar este nevoie de spațiu pentru a asigura siguranța. Eliminarea completă a acestor zone crește riscul de tensiuni și conflicte. Fără spațiu adecvat, nu se poate garanta securitatea publicului.

UE nu impune „zone tampon”?

Regulamentele europene diferă; în majoritatea cazurilor, se adaptează riscului. În Anglia, zonă tampon este de 1-2%, în Germania, de 0,7%, iar în Italia, între 1,5% și 1.000 de locuri. Reducând proporția la 5%, consider că facem un pas responsabil în menținerea ordinii pe stadioane. Fără aceste zone, riscul de incidente crește considerabil, mai ales la meciurile tensionate. Spațiul fizic pentru securitate este esențial pentru protejarea spectatorilor.

„Materiale pirotehnice doar în mediu controlat, de către firme autorizate, în afara meciurilor: susținem momentele festive”

Spectacolul pirotehnic pe stadioane. Interzis în Lega 4, permis în proiectul Paraschiv, având și în varianta mea o formă reglementată.

Deja, peste jumătate din țările UE interzic aceste demonstrații pirotehnice la evenimente sportive. Normele FIFA și UEFA limitează sau interzic utilizarea materialelor pirotehnice. În România, pentru siguranța tuturor, astfel de spectacole pot avea loc doar în zone speciale, sub supraveghere și cu personal autorizat. Este o chestiune de responsabilitate și prevenție, nu de spectacole necontrolate, deoarece riscurile și incidentele au fost semnificative în alte sisteme. A fost nevoie de accidente grave și tragedii pentru a justifica interdicția în multe țări, inclusiv în România.

În proiectul dumneavoastră, se menționează: „exclusiv înainte sau după fluierul de start sau de final, la ceremonia de premiere sau inaugurare”. Care sunt condițiile exacte pentru aceste demonstrații pirotehnice?

Ne concentrăm pe momentele festive și evenimentele de la începutul și finalul meciurilor.

Este „exclusiv” în sensul că spectacolul pirotehnic poate fi realizat doar în condiții controlate, de firme autorizate, în afara timpului de joc?

Exact. În timpul meciurilor, astfel de spectacole nu pot avea loc pentru motive de siguranță. Experiența altor țări arată că materialele pirotehnice sunt periculoase și pot provoca tragedii, cum a fost cazul în România. Normele internaționale resping utilizarea lor în performances sportive, pentru evitarea accidentelor grave. Chiar dacă în unele cazuri anumite galerii le utilizează, riscul nu trebuie ignorat. Precauțiile și responsabilitatea adultului sunt esențiale pentru siguranța tuturor. În cele mai multe țări, utilizarea pirotehniei la evenimente sportive este strict interzisă pentru a preveni accidentele și tragediile.

„Sunt deschis pentru amendamente și sugestii de îmbunătățire”

Printre măsurile lipsă în Legea 4, dar propuse de proiectul Paraschiv, și care nu apar în versiunea lui Stroe, se numără menținerea căilor de evacuare în arene, conform normelor UEFA, prevederi pentru accesul persoanelor cu nevoi speciale și eliminarea absurdității ca cluburile să furnizeze date despre transport și cazare ale jurnaliștilor…

Susțin aceste idei și sunt deschis la orice amendament. Este important să aducem îmbunătățiri și să adaptăm legislația la realitatea actuală. În privința accesului persoanelor cu nevoi speciale, infrastructura este deja adaptată în multe arene, iar obligațiile pentru organizatori sunt reglementate de legislație. Putem rescrie aceste prevederi în Legea 4, dar e o formalitate, în condițiile în care legislația națională acoperă deja aceste aspecte. În plus, vom analiza și orice alte propuneri de îmbunătățire.

Care considerați că este cel mai important avantaj al proiectului dumneavoastră?

Capacitatea de a integra și armoniza toate perspectivele implicate în organizarea evenimentelor sportive. De la suporteri, agenți, forțe de ordine, organizatori, până la echipe și personalul tehnic — toți trebuie să fie protejați și ascultați. Este o lege pragmatică, bazată pe realități, care elimină caracterul rigido al Legii 4, pentru a asigura o ordine publică eficientă și un mediu sigur, conform standardelor europene. Sportul nu aparține doar fanilor înfocați, ci și familiilor, copiilor, vârstnicilor și tuturor iubitorilor de evenimente sportive și culorile lor.

„Proiectul Paraschiv a fost influențat de toate opiniile exprimate în dezbateri. Am consultat forțele de ordine și instituțiile, am documentat temeinic”

Sunteți coleg în Comisia pentru Tineret și Sport a Camerei Deputaților cu Ciprian Paraschiv, ați participat împreună la discuțiile cu toate părțile interesate din sport: suporteri, federații și cluburi. De ce nu avem un singur proiect de reformare a Legii 4?

Am participat la toate dezbaterile relevante, însă acestea au generat o multitudine de idei, unele avizate și altele nu, iar cele mai multe s-au regăsit în proiectul lui Paraschiv. Consider că este necesar să selectăm și să filtrăm cele mai utile și solide propuneri, trecându-le prin analiză și însele norme existente, nu doar copiere mecanică. Am extins cercetările și în dialog cu forțele de ordine, instituții și reprezentanți ai cluburilor, am studiat legislația europeană și bunele practici internaționale.

Dar de ce nu am un singur proiect de lege consolidat?

Ideal ar fi fost să avem consens total. Însă, domnul Paraschiv și-a asumat inițiativa în mod unilateral, promovând-o intens și considerând-o propriu. Eu i-am tras semnalul de alarmă că proiectul său este populist și lipsit de fundament solid, și nu am semnat pentru el pentru că am pregătit o variantă mai bine fundamentată. Este un proiect al lui Paraschiv, mai mult un slogan decât o lege concretă, iar criticile lui față de inițiativa mea arată că nu a citit sau nu a înțeles aspectele fundamentale.

În final, cum explicați faptul că deputatul Răzvan Cadar, coleg cu dumneavoastră în PNL și co-inițiator al proiectului Paraschiv, susține public această inițiativă, apoi semnează și el pentru proiectul Stroe?

Răspunsul îl va oferi domnul Cadar și ceilalți colegi care au semnat ambele inițiative. Scopul nostru comun a fost încă de la început să modernizăm și clarificăm legislația privind evenimentele sportive, menținând standarde europene de siguranță. La momentul lansării, poate unii au fost tentați să susțină primul proiect pentru că a fost singurul disponibil, dar apoi au analizat și au semnat și pentru varianta mea. Partea de colaborare și opinie diferită face parte din procesul democratic, nu este o trădare, ci o diversitate de poziții în cadrul aceluiași demers legislativ.

Postare: Scandal național cu Legea 4: „Proiectul Paraschiv, populist; înăsprirea sancțiunilor într-o lege pentru toți, nu doar pentru radicalii suporteri”. Interviu exclusiv cu deputatul Ionuț Stroe.