Regulamentul legislativ actual oferă instrumente eficiente de protecție, precum contestarea deciziilor fiscale, suspendarea executării actelor administrative fiscale și utilizarea acțiunii în contencios administrativ, menite să limiteze consecințele financiare ale măsurilor ilegale sau disproporționate. Valorificarea acestor mecanisme necesită o analiză atentă a situației fiscale concrete și o strategie juridică adaptată fiecărui contribuabil, pentru protejarea patrimoniului și asigurarea continuității operative a activităților economice.
Modificările fiscale care intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026 marchează o schimbare semnificativă în sistemul de impozitare pentru persoanele fizice și juridice, având la bază pachetul de măsuri fiscale adoptate prin Legea nr. 239/2025 privind revitalizarea și eficientizarea resurselor publice, validate prin decizia Curții Constituționale. Noutățile vizează creșteri ale taxelor și impozitelor, introducerea unor obligații suplimentare pentru contribuabili, consolidarea mecanismelor de control ale ANAF și extinderea sancțiunilor pentru nonconformare, în scopul întăririi colectării veniturilor bugetare și combaterii evaziunii fiscale. Articolul analizează principalele actualizări fiscale din 2026, impactul asupra contribuabililor și riscurile juridice asociate.
Majorări de taxe și impozite de la 1 ianuarie 2026: Impactul noilor măsuri fiscale
Implementarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, aprobat pe 15 decembrie, preconizează o creștere a obligațiilor fiscale începând cu 1 ianuarie 2026, influențând direct fluxurile de numerar ale contribuabililor. Dispozițiile legale preved următoare ajustări ale cotelor de impozitare și limitări ale facilităților fiscale care anterior permiteau optimizarea fiscală extinsă, determinând companiile să reevalueze strategiile de business. Procesul de conformare necesită o analiză amănunțită a fiecărei modificări, impactul fiind resimțit nu doar la nivelul impozitului pe profit, ci și asupra impozitului pe venit pentru persoane fizice și regimului TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii.
Pe lângă creșterile de taxe, noile măsuri fiscale pentru 2026 vizează majorarea impozitelor locale pe imobile, terenuri și autovehicule, prin ajustarea bazei de calcul și reducerea excepțiilor de la plată. De asemenea, se introduce sistemul electronic e-Proprietate, un registru centralizat pentru bunurile imobile, destinat eficientizării colectării impozitelor locale. Aplicația acestor reguli poate duce la situații în care valoarea impozabilă este contestată, generând litigii fiscale legate de sarcina fiscală stabilită de autorități.
Totodată, măsurile fiscale detaliate vizează modificări relevante pentru impozitul pe profit, veniturile independente și cele din investiții. În cazul multinaționalelor care nu se supun impozitului minim pe cifra de afaceri, respectiv cele cu o cifră de afaceri sub 50 milioane euro, cheltuielile deductibile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, managementului și consultanței vor fi limitate. În domeniul investițiilor, impozitul reținut la sursă pentru câștigurile din titluri valorice și instrumente financiare derivate crește de la 1% la 3% pentru deținerile peste un an și de la 3% la 6% pentru cele sub un an, iar pentru operațiuni neintermediat de brokeri și criptomonede, cota de impozitare va urca de la 10% la 16%, menținând un prag neimpozabil de 200 lei/tranzacție și o limită anuală de 600 lei.
Noi reguli pentru societăți comerciale în 2026: Capital social, configurație juridică și riscuri fiscale
Din anul 2026, legislația referitoare la societățile comerciale aduce modificări importante în ce privește capitalul social și disciplina financiară. Societățile nou-înființate vor fi obligate să dispună de un capital social minimum de 500 lei, iar cele deja existente, cu cifră de afaceri netă mai mare de 400.000 lei, trebuie să majoreze capitalul social la cel puțin 5.000 lei. De asemenea, toate persoanele juridice vor fi obligate să aibă un cont bancar de plăți în România sau la Trezoreria Statului, nerespectarea acestei cerințe fiind riscantă, ducând la declararea inactivității fiscale de către ANAF și chiar la dizolvarea automată a societății. Aceste măsuri urmăresc creșterea trasabilității financiare și consolidarea disciplinei în mediul antreprenorial.
În privința structurii și tranzacțiilor societare, noile reglementări impun restricții stricte privind cesiunea părților sociale pentru companiile cu datorii fiscale, condiționând opozabilitatea față de ANAF la notificarea cesiunii în 15 zile și la constituirea unor garanții pentru acoperirea obligațiilor fiscale restante. În plus, reglementările referitoare la împrumuturile între societate și asociați, distribuirea dividendelor și majorările de capital devin mai restrictive, se elimină plafonul pentru plățile cu cardul și se restrânge accesul la eșalonări la plată. În același timp, inactivitatea fiscală devine mai severă, lipsa contului bancar sau neîndeplinirea obligațiilor de raportare putând duce la dizolvarea societăților inactive pentru perioade îndelungate.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) în 2026: Obligația de deținere a activelor și riscuri de recalculare a impozitului
Legea nr. 239/2025 instituie reguli stricte privind Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), stabilind obligația contribuabililor de a păstra în patrimoniu activele asupra cărora au beneficiat de redugeri ale valorii immobilizărilor, pentru o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani, conform codului fiscal. Nerespectarea acestor norme implică recalcularea impozitului minim și perceperea de obligații fiscale accesorii, începând cu trimestrul în care s-a aplicat scăderea inițială. Excepții sunt prevăzute pentru activele transferate în procese de reorganizare, cele înstrăinate prin lichidare sau distruse și furate, însă pentru acestea este nevoie de documentație justificativă emisă de autorități sau de documente contabile solide.
Guvernul României analizează în prezent posibilitatea reducerii impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2026, sau chiar eliminarea totală în 2027, în condițiile menținerii salariului minim brut la nivelul actual sau creșterii acestuia. Decizia finală urmează să fie adoptată în curând, ca parte a pregătirilor pentru bugetul anului 2026.
Contestarea amenzilor și deciziilor ANAF în 2026: Soluții juridice pentru prevenirea riscurilor fiscale
Controalele ANAF au fost o realitate frecventă în mediul de afaceri și pot duce la decizii de impunere sau alte acte administrative fiscale cu impact semnificativ asupra firmelor și persoanelor fizice, mai ales în contextul accentuării inspecțiilor. Contribuabilii dispun de dreptul de a contesta actele fiscale, precum amenzi sau decizii de impunere, și, dacă aceste contestații nu sunt soluționate favorabil, pot iniția acțiuni în contencios administrativ pentru anularea sau revocarea actelor considerate nelegale. În această procedură, pot fi invocate vicii de procedură, erori de fond sau stabilirea incorectă a obligațiilor fiscale. Termenul pentru depunerea contestației este de 45 de zile de la comunicare, cu posibilitatea prelungirii la 3 luni dacă actul lipseste de anumite elemente obligatorii.
În cazul în care executarea fiscală este deja inițiată, contribuabilii pot depune contestație la executare silită sau la titlu pentru a opri recuperarea creanțelor fiscale. De asemenea, legea permite solicitarea suspendării executării administrative în termen de până la 30 de zile de la luarea la cunoștință a actului, până la soluționarea litigiului, prevenind astfel aplicarea imediată a deciziei de impunere sau penalităților. În perioada suspendării, executarea silită este blocată, obligatiile fiscale nu sunt înscrise în certificatul de atestare fiscală și penalitățile de întârziere nu sunt calculate, cu excepțiile prevăzute expres. Aceste mecanisme oferă o protecție reală contribuabililor și sprijină gestionarea riscurilor fiscale în contextul controalelor ANAF.
“Noile obligații fiscale din 2026 trebuie abordate cu atenție atât de antreprenorii aflați la început de drum, cât și de cele deja existente, precum și de persoanele fizice, motiv pentru care recomandăm consultanța unui avocat specializat pentru fiecare situație specifică.”, a declarat Dr. Radu Pavel, avocat coordonator al Societății Române de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații.
În concluzie, ultimele modificări fiscale din 2026 reprezintă un moment crucial pentru mediul de afaceri, impunând o gestionare riguroasă a activelor și respectarea noilor cote de impozitare și reguli de capital social. Fie că este vorba despre obligațiile stricte legate de IMCA și păstrarea activelor în patrimoniu, fie despre utilizarea unor acțiuni în instanță pentru anularea actelor de impunere eronate, contribuabilii trebuie să fie proactivi în apărarea drepturilor lor.
Lasă un răspuns