România a implementat noi măsuri pentru reformarea procedurii de insolvență, menite să limiteze abuzurile și să accelereze procesul de recuperare a creanțelor. Legislația a fost modificată prin Legea nr. 239/2025, cunoscută și ca „Pachetul fiscal 2”, având impact direct asupra debitorilor, creditorilor și practicienilor din domeniu.
Scurtarea duratei procedurilor de insolvență
Una dintre principalele schimbări prevede reducerea perioadei de la declararea insolvenței până la finalizarea fie prin reorganizare, fie prin faliment. Verificările periodice ale situației financiare a debitorului sunt obligatorii pentru a evalua dacă reorganizarea mai este viabilă sau dacă trebuie declanșată procedura de faliment. Administratorul judiciar trebuie să monitorizeze constant starea companiei și să propună măsuri în acest sens.
În cazul în care adunarea creditorilor nu aprobă un regulament de vânzare sau dacă acesta nu se implementează în 12 luni, bunurile vor fi valorificate prin licitație publică conform Codului de procedură civilă. Aceasta asigură o valorificare mai rapidă și transparentă a activelor.
Administrarea resurselor devine mai strictă, iar practicienii trebuie să analizeze situația economică a debitorului și să întocmească rapoarte detaliate asupra cauzelor insolvenței, elemente care pot fundamenta acțiuni ulterioare împotriva celor responsabili.
De asemenea, se introduce o nouă situație de închidere a procedurii de concordat, dacă planul de restructurare nu a fost depus în termen sau nu s-a formulat o cerere de prelungire. Aceasta poate fi solicitată din oficiu sau de către oricare parte interesată.
Răspunderi mai mari pentru administratori
Legislația prevede responsabilități sporite pentru administratorii de firme și pentru cei care controlează deciziile financiare și operaționale ale debitorului, chiar dacă nu ocupă funcții formale în conducerea societății. Ei trebuie să întocmească rapoarte comprehensive despre cauzele insolvenței, situația financiară și tranzacțiile cu persoane apropiate, precum și măsurile de prevenție adoptate de conducere.
Raportul va include informații despre asociați, acționari, evoluția capitalului social și orice acte juridice cu persoane sau entități afiliate. Aceste documente vor fundamenta eventualele acțiuni de răspundere și vor permite creditorilor, inclusiv fiscali, să acționeze în consecință.
Obligația de a întocmi și prezenta rapoarte detaliate privind cauzele insolvenței a fost extinsă pentru a asigura o responsabilizare mai clară a conducerii și pentru a preveni managementul defectuos sau tranzacțiile în detrimentul creditorilor.
Creșterea gradului de recuperare a creanțelor
Legea urmărește sporirea ratei de recuperare a creanțelor, inclusiv către stat, prin măsuri de transparență și responsabilizare. Debitorii vor fi obligați să informeze organul fiscal cu cel puțin 15 zile înainte de deschiderea procedurii de insolvență.
Planul de reorganizare trebuie să acorde prioritate creanțelor curente doar în situții motivate, evitând favorizarea unor creditori în mod nejustificat. În perioada de observație, administratorul judiciar trebuie să întocmească un tabel preliminar de creanțe cu informații clare și precise despre sumele solicitate și stadiul lor.
Prevenirea deturnării procedurilor
Un aspect important al reglementărilor este combaterea practicei de a deturna procedura de insolvență pentru a scăpa de datorii. Legislația introduce definiția conceptului de persoane afiliate, care includ soțul, rudele până la gradul al treilea și membrii organelor de conducere, pentru a identifica din timp eventuale operațiuni frauduloase.
Vânzarea bunurilor insolventei către entități din același grup de interese trebuie să fie realizată în condiții foarte stricte. Procesul trebuie să fie transparent, competitiv, cu informarea comitetului creditorilor și întocmirea rapoartelor de evaluare. Autorizația finală va fi acordată de judecătorul sindic, asigurând o procedură deschisă și controlată.
O noutate legislativă stabilește că dacă planul de restructurare nu a fost depus în termen sau dacă nu s-a solicitat prelungirea negocierilor, procedura de concordat va fi închisă din oficiu sau la cerere, pentru a evita tergiversarea și riscile de păstrare a activelor fără acoperirea datoriilor.
Inovațiile legislative urmăresc astfel reducerea duratei procedurilor, consolidarea responsabilității administratorilor și creșterea eficienței recuperării creanțelor, inclusiv din sumele datorate de către stat. Toate aceste măsuri sunt menite să obișnuiască practicile de insolvență cu principiile transparenței și responsabilității, în consens cu legislația europeană.
Lasă un răspuns