România a înregistrat un nou record pentru instalările solare în anul 2025, depășind pragul de 7 GW în capacitatea totală acumulată, iar parcurile fotovoltaice aproape că s-au dublat, conform publicației specializate pv magazine, care a intervievat experți din sectorul fotovoltaic din țară.
În 2025, România a adăugat 2,2 GW de capacitate solară, conform datelor furnizate de Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA). Acest rezultat reprezintă al treilea an consecutiv de creștere pentru industria solară națională, depășind cei 1,7 GW instalați în anul precedent, și duce capacitatea instalată totală peste nivelul de 7 GW, conform sursei menționate. RPIA menționează că segmentele rezidențial și comercial & industrial (C&I) au fiecare în jur de 1,8 GW de capacitate cumulată, în timp ce sectorul de mari dimensiuni (utility-scale) atinge aproximativ 3,5 GW.
Referitor la instalațiile din anul anterior, 1 GW a fost generat de prosumatori, în timp ce 1,2 GW provine din proiecte de mari dimensiuni. Irene Mihai, director de politici în cadrul RPIA, a declarat pentru pv magazine că principalii factori care au impulsionat instalațiile rezidențiale și C&I în 2025 au fost subvențiile disponibile pentru acoperirea costurilor inițiale de instalare, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență și Fondului pentru Modernizare.
„Este important de evidențiat că sectorul de generare distribuită a fost influențat de criza energetică din 2022, consolidând rolul solarului ca soluție eficientă în raport cu costurile, competitivă și durabilă în fața volatilității prețurilor”, a afirmat Mihai. „Privind spre anul 2026, anticipăm că piața va continua să fie influențată de aceiași factori.”
Piața proiectelor de mari dimensiuni din România a înregistrat o creștere notabilă în anul precedent, cei 1,2 GW instalați aproape dublându-se comparativ cu cei 613 MW din 2024.
Mihai a subliniat că piața a beneficiat de finalizarea proiectelor începute în 2023 și 2024, impulsionate de cadrul legislativ simplificat pentru dezvoltarea energiilor regenerabile din România. Sectorul utility-scale a fost și el susținut de licitațiile pentru contracte pe diferență din 2025, prima sesiune atribuindu-se 1.488 MW de capacitate solară în cadrul a 26 de proiecte.
Cea mai mare producție de energie solară din istoria țării s-a înregistrat pe 16 iunie 2025, la ora 12:33, când producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile, măsurată de Transelectrica, a atins 1.866 MW.
2.500 MW de noi fotovoltaice în 2026
Având în vedere tendințele actuale și proiectele aflate în curs de dezvoltare, Mihai consideră că România este pe drumul cel bun pentru a depăși pragul de 10 GW în capacitatea solară până în 2030, conform Strategiei Naționale pentru Energie și Schimbări Climatice.
„Datorită avansului actual în șantiere, estimăm că anul 2026 va aduce rezultate și mai bune pentru sectorul fotovoltaic”, a declarat ea. „Planificăm să adăugăm 2,5 GW până la sfârșitul anului, împărțiți între prosumatori și segmentul utility.”
În condițiile în care mediul de afaceri actual favorizează proiectele din energie regenerabilă, Mihai a menționat că viitorul ar trebui să pună accent pe consolidarea și eficientizarea cadrului legal existent.
Utilizarea unui sistem „primul venit, primul servit” pentru alocarea capacităților prin licitații a fost anunțată în 2025, prima rundă fiind planificată pentru a doua parte a anului. Mihai a evidențiat importanța clarificării și simplificării metodologiei și a calendarului propus, fiind necesare ajustări pentru fezabilitate.
De asemenea, a evidențiat necesitatea armonizării legislației primare și secundare pentru procedurile de obținere a licențelor de operare, pentru ca producătorii să poată comercializa energie electrică. „În forma actuală, există un decalaj între certificarea activelor și momentul în care acestea pot injecta energie în rețea, ceea ce duce la deconectarea capacității și la imposibilitatea monetizării producției”, a explicat ea. „Este necesară o aliniere procedurală pentru a permite accesul imediat pe piață odată ce cerințele tehnice sunt îndeplinite.”
În 2025, România a devenit observator al Association of Issuing Bodies (AIB), având ca obiectiv obținerea statutului de membru cu drepturi depline până în ianuarie 2027, într-un effort de a face certificatele de garanție de origine tranzacționabile internațional. Participarea la AIB vizează stimularea contractelor de achiziție a energiei (PPA), unde până acum au fost semnate 29 de astfel de acorduri, dintre care 15 pentru energie solară, 12 pentru eolian și 2 hibride solar-eolian.
„În ciuda dinamismului pieței și interesului regional, baza de consumatori rămâne limitată, deoarece garanțiile de origine nu pot fi tranzacționate internațional”, a conchis Mihai, accentuând necesitatea clarificării și compatibilizării garanțiilor de origine românești cu sistemul european.
Lasă un răspuns