Ţara este pregătită pentru atacuri ale „actorilor non-statali” asupra infrastructurii strategice şi pentru „atacuri cibernetice”, însă forţele militare continuă să se confrunte cu deficienţe semnificative în privinţa dotării, a precizat Thomas Suessli pentru ziarul NZZ.
„Ceea ce nu putem realiza este să ne apărăm împotriva ameninţărilor din distanţă sau chiar împotriva unei invazii extinse asupra naţiunii noastre”, a afirmat Suessli, care planifică pensionarea la sfârşitul anului.
„Este îngrijorător să constatăm că, în cazul unei situaţii de urgenţă reală, doar o treime dintre militari ar fi complet echipaţi”, a declarat el într-un interviu publicat sâmbătă.
Elveţia investeşte mai mult în apărare, îşi modernizează artileria şi sistemele terestre şi înlocuieşte avioanele de vânătoare învechite cu modele F-35A fabricate de Lockheed Martin, conform Reuters.
Însă planul întâmpină depăşiri de buget, iar criticii contestă cheltuielile pentru muniţie şi armament în contextul unor restricţii financiare la nivel federal.
Suessli a menţionat că percepţiile faţă de forţele armate nu s-au schimbat, în ciuda conflictului din Ucraina şi eforturilor Rusiei de destabilizare a Europei.
El a attribuit această situaţie distanţei Elveţiei de conflict, lipsei experienţei militare recente şi prejudecăţii că neutralitatea asigură protecţie.
„Însă această idee este eronată din punct de vedere istoric. Multe state neutre au fost atrase în război, chiar dacă erau neînarmate”, a explicat el. „Neutralitatea are valoare doar dacă poate fi apărată cu arme.”
Elveţia și-a propus să crească gradual cheltuielile pentru apărare la aproximativ 1% din PIB până în 2032, faţă de circa 0,7% în prezent, departe de nivelul de 5% stabilit de NATO, la care nu aderă oficial, dar colaborează, inclusiv în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PfP).
În acest ritm, Armata Elveţiană ar fi complet pregătită abia în jurul anului 2050.
„Timpul este prea lung având în vedere ameninţarea”, a avertizat Suessli.










Lasă un răspuns