„Am actualizat estimările privind creșterea PIB-ului pentru 2025, de la 0,3% la 1,1%, bazată pe un al treilea trimestru mai robust decât anticipasem. Păstrăm prognoza pentru 2026 la 1,4%,” indică raportul economic al ING Bank la sfârșitul anului 2025.
Obiectivul de deficit de 8,4% din PIB pentru anul 2025 pare realizabil, având în vedere că măsurile de creștere a veniturilor încep să dea rendament. Deși reducerea cheltuielilor rămâne o prioritate în negocierile politice, cele mai importante măsuri continuă să fie foarte controversate. Pentru 2026, ING Bank menține estimarea pentru deficitul bugetar la 6,4% din PIB.
2026 ar putea marca un record al fluxurilor de fonduri europene, având în vedere intrarea în ultimul an a programului Facilității pentru redresare și reziliență (RRF, sau PNRR-ul național), precum și accelerarea absorbției fondurilor de coeziune din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027.
Reducerea ritmului de consum ar putea determina diminuarea deficitului de cont curent, care se preconizează să scadă sub 8,0% din PIB în 2025 și să se apropie de 7,0% în 2026, conform estimărilor ING.
„Este de așteptat ca inflația să se încheie la 9,8% la sfârșitul anului 2025, cu o medie anuală de 7,3%, și apoi să scadă la 4,5% până la finalul lui 2026, cu o medie anuală de 7,2%. Scenariul nostru de bază presupune că Banca Națională a României va reduce ratele dobânzilor cu 100 de puncte de bază în 2026, începând cu o reducere de 25 de puncte de bază în mai 2026,” explică ING Bank.
Totuși, există și factori de risc. „Deși deficitul bugetar recent a arătat îmbunătățiri evidente, acesta rămâne doar un pas spre direcția corectă, iar implementarea consecventă este esențială. Riscurile de retrogradare a ratingului sunt ușor diminuate, însă stabilitatea fiscală și politică continuă să fie monitorizate atent.”
Evoluția PIB, venituri, cheltuieli și încasări din TVA
După doi ani în care obiectivele fiscale nu au fost atinse complet, deficitul pentru 2025 va rămâne ridicat, dar în limita de 8,4% convenită cu Uniunea Europeană.
Rezultatele din octombrie au înregistrat primul progres semnificativ față de aceeași perioadă din 2024 (5,7% față de 6,4%), ridicând chiar întrebări despre depășirea țintei fiscale pentru 2025. Fortaleza deficitului din 2024 a fost de 2,45% din PIB în lunile noiembrie-decembrie.
Supusă ipotezei că nu vor exista îmbunătățiri în intervalul noiembrie-decembrie 2025, această situație ar putea duce la un deficit de aproximativ 8,15% din PIB, oferind flexibilitate pentru rezultate mai bune decât cele anticipate. „Totuși, este de presupus că întregul spațiu fiscal va fi utilizat pentru a accelera ciclul de investiții și reforme, având în vedere termenul limită pentru PNRR, din august 2026,” afirmă economiștii ING Bank România.
Privind impactul politicii fiscale asupra deficitului, datele până în octombrie 2025 relevă câteva aspecte importante:
1) Ca procent din PIB, veniturile au crescut cu 1,0 puncte procentuale față de octombrie 2024, în timp ce cheltuielile au crescut cu 0,5 puncte procentuale.
2) Ca procent din PIB, impozitele pe venit, pe proprietate și contribuțiile sociale au crescut în 2025 comparativ cu anul anterior, în timp ce subvențiile, cheltuielile cu personalul și bunurile și serviciile au înregistrat reduceri.
3) Impactul TVA, deși dificil de evaluat în stadiul actual, poate indica o colectare îmbunătățită, însă această tendință este atenuată de o încetinire vizibilă a consumului privat.
Reducerea consumului va diminua și deficitul de cont curent
În 2025, balanța comercială, principalul component al balanței de plăți, a menținut niveluri înalte, dar a reușit să scadă ca procent din PIB, în contextul tendințelor de consum. În același timp, excedentul de servicii a rămas aproape constant ca procent din PIB până în octombrie.
Privind performanța exporturilor, acestea s-au îmbunătățit față de anul anterior, crescând cu 4,3% în intervalul ianuarie-octombrie 2025, în contrast cu o contracție de 1,2% în aceeași perioadă din 2024. Creșterea importurilor a fost de 3,4%, față de 3,0% în perioada similară a anului precedent.
Reducerea presiunilor din partea consumului privat ar trebui să continue să modereze deficitul comercial, chiar dacă ciclul investițiilor în desfășurare ar putea să contrabalanseze aceste tendințe.
Estimările ING indică o ușoară îmbunătățire a deficitului de cont curent, prognozând o valoare de 7,8% pentru 2025 și 7,2% pentru 2026.
În ceea ce privește inflația, prognoza pentru sfârșitul lui 2025 a fost ușor ajustată în sus, la 9,8% (față de 9,6%), iar pentru finalul lui 2026, estimarea este de 4,5%, peste proiecția oficială a Băncii Naționale a României de 3,7%.
„Riscurile pentru aceste perspective sunt double. Pe de o parte, presiunile persistente asupra prețurilor energiei, precum facturile de gaz din aprilie 2026, pot amplifica inflația,” avertizează raportul ING Bank.
Decizia de creștere a salariului minim cu aproape 7,0% în iulie 2026 poate contribui, în principiu, la temperarea presiunilor asupra prețurilor.
Specialiștii ING prognozează un al doilea an consecutiv de înghețare a veniturilor în sectorul public, ceea ce va continua să influențeze consumul pe termen scurt. De asemenea, se anticipează o reducere a prețurilor petrolului și gazelor naturale în 2026.
Presiuni asupra leului determinate de fluxurile UE anticipate
Din perspectiva politicii monetare, acest forecast ar permite Băncii Naționale a României să înceapă reducerea dobânzilor chiar înainte ca inflația să scadă semnificativ în 2026, targetând în principal presiunile descendente asupra activității economice.
În privința lichidității interbancare, decidenții au dirijat condițiile către un surplus moderat, evitând surplusuri mari precum cele din ultimii doi ani. „Deși un flux record de fonduri europene ar putea induce o presiune de apreciere asupra leului, rămâne probabil ca fluxurile naturale să continue să exercite presiuni de depreciere, având în vedere dezechilibrele structurale,” subliniază ING Bank.
Lasă un răspuns